În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, juristul Mihai Petrache a vorbit despre situația actuală a Academiei de Științe, cum poate aceasta fi redresată și de ce a acţionat Academia în judecată.

CURENTUL: Știm că anterior Dvs. și alți juriști ați venit cu o anumită apreciere juridică față de Academia de Științe a Moldovei. Puteți să ne deschideți parantezele?

Mihai Petrache: De problematica Academiei am fost preocupat mult mai înainte, din 2003 când a fost examinat și aprobat Codul Științei în Parlament. Am avut o poziție distinctă, am avut o sumedenie de obiecții, propuneri, recomandări. Problema era că noul Președinte, Gheorghe Duca, a încercat și a reușit să monopolizeze tot domeniul științei și inovării și practic a lichidat centrele de cercetări și inovare din universități.

Dorința lui a fost ca totul să fie în cadrul Academiei. Am preîntâmpinat atunci și am spus că nu-i bine fiindcă toată practica internațională arată că cele mai puternice centre științifice sunt şi în universități unde se concentrează cei mai talentați profesori, unde are loc pregătirea generațiilor noi de cercetători și savanți. Știința, de regulă, nu tolerează presingul ăsta administrativ. O creație științifică ea este o creație artistică, omul trebuie să se simtă liber. Nu se execută la comandă cercetările științifice. Gestionarea administrației în știință trebuie să fie delicată, cu o mare atenție și respect față de cei care se ocupă cu asta.

Am contactat tot timpul cu mediul științific, respectiv, am urmărit cu atenţie și situaţia din 2014, când era problema alegerii Preşedintelui Academiei de Știință. Mi-am expus părerea mai multor juriști, inclusiv colegilor de la Curtea Constituțională, profesorilor din cadrul Facultății de Drept și, consultând Codul Științei și Regulamentul, am ajuns la concluzia că domnul Duca nu avea dreptul să candideze pentru al treilea mandat. El a reușit să obțină de la Comisia juridică a Parlamentului un aviz în care se spunea că poate. Avizul este aviz, nu o normă legală. Am sesizat ulterior Parlamentul, căci doar el putea să facă o interpretare a normelor Legii cu privire la AȘM, a celei vechi până la adoptarea Codului Științei. Am ajuns la concluzia că domnul Duca era protejat, promovat și susținut de câţiva deputaţi din Parlament.

C: Știm că în aceste zile ați depus o plângere ce vizează AȘM. Despre ce este vorba?

M.P.: Nu este o plângere, este o cerere de chemare în judecată a AȘM în privința situației care s-a creat după demisia multașteptată a domnului Duca. Eu cred că el a făcut-o nu de bună voie, deși demult trebuia să facă acest lucru. Sub presiunea mai multor dosare penale, în sfârșit și-a dat demisia. Cred că l-au sfătuit cei care îl protejau. Dosare sunt și la Procuratură și CNA, el făcea tot ce depindea de el pentru ca, cumva să iasă basma curată. Aceste dosare sunt şi o pată pe imaginea AŞM. După demisia sa, s-a creat o situație foarte stranie Și-a prezentat demisia nu în fața Asambleei, care l-a ales, dar într-un cerc restrâns, de 3 membri ai Prezidiului – președinte, vice-președinte și secretar general. Prim-vicepreședintele nici nu era în țară. Domnul Duca și-a prezentat demisia și a desemnat un Președinte interimar, pe Dl Guceac, menţionând că prim-vicepreşedintelui Tighineanu îi era expirat mandatul. Situația s-a schimbat brusc la 2 zile – fiind informat despre demisia lui Duca, prim-vicepreședintele Tighineanu a sosit în țară și a preluat el cârma Academiei. În ce mod, este straniu și inexplicabil, la AȘM toate lucrurile se fac anapoda de mai mulți ani, se ignorează totalmente normele prescrise în Codul Științei și Inovării, în statutul Academiei. Academia în general s-a transformat într-un fel de SRL, unde este aspectul: „eu sunt unicul fondator, administrator, eu decid, voi executați”.

Din ceea ce eu știam, mandatul domnului Tighineanu a expirat în martie 2017. Asambleea Academiei nu a fost convocată, nu a fost nimeni reales, nu a fost prelungit mandatul pentru altă sau aceeaşi persoană. Am considerat că fărădelegile și haosul continuă să persiste în activitatea Academiei. Am analizat din nou statutul și Legea și am ajuns la concluzia că Academia continuă să fie administrată ilegal de oameni care nu au nici un drept să facă acest lucru. Am înaintat o cerere de chemare în judecată în care să se constate de drept expirarea mandatului prim-vicepreședintelui Tighineanu și astfel să se constate că el nu poate exercita funcția de Președinte interimar. Respectiv, de a crea o situație de ordin juridic clară și necesară pentru a întreprinde măsuri și condiții pentru ca AȘM să fie administrată în condițiile vechi.

C: Cum calificați situația de la AȘM?

M.P.: Proastă. Noi am ajuns că practic AȘM a rămas fără bază experimentală, fundamentală de cercetare. Toate instituțiile de profil academice au fost transferate din subordinea AȘM în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Cred că mai mare prostie nu putea să fie. Doar în Marea Britanie există Academia Regală, dar ea tradițional este întitulată așa, știința niciodată nu a fost dirijată de factorul administrativ sau politic. Ministerul nu este nimic altceva decât instrument politic în mâna partidelor care se găsesc la guvernare. Nici în țările cu regim nedemocratic nu s-a ajuns la ideea unui asemenea transfer. Este foarte greu de spus cu ce se ocupă acum AȘM. Guvernarea a decis mai simplu: în rezultatul mai multor plângeri, dosare penale, etc., chiar și Premierul spunea că este imposibil să încredințezi banii bugetari pentru AȘM. Ei au văzut că banii se fură, nu-i mai dau de capăt și au hotărât să facă invers.

C: În situația dată, poate fi cumva redresată situaţia de la Academie?

M.P.: Dacă ar fi o guvernare normală, care să aprecieze adecvat situația și să refacă lucrurile, ar fi posibil. AȘM este un produs al sistemului sovietic, dar ea a existat și înainte de acest regim. Academiile au existat tradițional în toată Europa. Oamenii care erau aleși primeau titlul de membru titular, academician, membru corespondent. În ultimii 50-60 de ani, oamenii de știință se asociază în diferite organizații neguvernamentale și ei își dobândesc autoritatea, reputația, respectul societății nu prin titlu, dar pentru că realizează lucruri remarcabile într-un domeniu. La noi nu cred că este forma cea mai rea, dar nici o asemenea intervenție brutală administrativă nu este admisibilă. Trebuie să ai dreptul moral de a încerca să dirijezi un proces de inovare, când nu se știe ce-i cu diploma ta de studii și cum ai nimerit acolo, te faci șef pe academicieni și să îndrumezi știința, asta e foarte reprobabilă situație.

C: Vorbind de membrii AȘM, ei pot cumva să schimbe situația care s-a creat în general la Academie?

M.P.: Am impresia că e foarte greu, asta este datoria lor până la urmă. Am spus mai sus despre caracterul oamenilor de șiință, mulți din ei sunt concentrați doar pe știință. Sunt și cameleoni, care poartă doar mantie de savant. Știm cum în ultimii 25 de ani oamenii au devenit și doctori, și doctori habilitați, și membri corespondenți, și academicieni, etc. De regulă, aceștia sunt cei mai energici, cei mai iscusiți în ale „băgării în seamă”. Ei încearcă să ocupe fotoliile de administrare în domeniul științei, dar majoritatea lumii academice este pasivă, inertă, ei nu vor să se confrunte cu factorii externi sau interni care împiedică activitatea științifică. Ei cred că nu pot să schimbe ceva sau se gândesc „mie ce, îmi trebuie mai mult?”. Am urmărit în 2014 cum a decurs ședința Asambleei în care a fost reales domnul Duca – este o situație regretabilă. Mai ales că s-au falsificat buletinele de vot şi, iar preşedintele adunării, Ion Tighineanu a permis acest lucru. Ulterior, aceasta s-a confirmat prin declaraţia academicianului Eşanu, după intervenţia căruia s-a acceptat tipărirea unor noi buletine şi a avut loc o nouă procedură de vot. Apropo, eu am urmărit pe video acea adunare şi lucrurile despre care vorbesc pot fi probate şi video.

Trebuie să fie convocată Asambleea, să fie ales un nou Președinte. Actuala conducere a Academiei, care a rămas în funcție, cu mandat expirat, nu are dreptul moral să pretindă la administrarea AȘM. Ei sunt complici, dacă poți să stai atâta timp și să nu acorzi atenție fărădelegilor care se fac în Academie.

Apropo, aş avea un mesaj şi pentru guvernare – i-aş îndemna să înţeleagă că Academia de Ştiinţe trebuie să aibă alt rol în societate. Trebuie să fie un bastion al ştiinţei, după cum, spre exemplu, e Academia Română. Iar pentru aceasta trebuie să aibă şi statutul pe care-l merită. Dacă acest lucru nu va fi conştientizat, vom rămâne şi fără ştiinţă, şi fără intelectualitate.

C: Cine, în opinia Dvs., ar trebui să fie ales în fruntea AŞM?   

M.P.: Nu aş da nume, dar viitorul Preşedinte trebuie să fie un om care nu a făcut parte din fosta echipă, să aibă experienţă bună de organizator, să poată discuta cu guvernarea la egal, să nu fie şantajabil, să fie un savant recunoscut în domeniul său în plan intern şi extern, un om care să-l doare sufletul pentru Academie, să vină în fruntea AŞM nu pentru carieră.

C: Mulțumim!

Cristina Parfeni

Sursa:curentul.md