1-0. Aşa cum arată până acum meciul Iohannis-Ponta, cu primul câştigător net. Nu contează CE au răspuns cei doi, la dezbaterea de la Realitatea TV, câte argumente au transmis prin ecranul televizorului, dacă au pus pe masă cifre, idei, proiecte, bla, bla. NU. Chiar nu mai contează aşa ceva!

Românii s-au cam săturat de astfel de confruntări în care fiecare îşi vinde adevărul lui şi îl îmbracă într-un ambalaj mai mult sau mai puţin vandabil. Nu mai “vinde”, pur şi simplu, “să spui” ceva. Să “ştii”. Ci SĂ FACI! Lumea e sătulă de vorbe goale, de promisiuni neonorate, de cel care “le zice bine”. Publicul caută altceva. Nu mai are trecere să fii “bine pregătit”. Din această perspectivă, sunt convins că vor fi destui care să spună că Victor Viorel Ponta a ştiut mai bine lecţia. În realitate, nu mai ajută cu nimic să înşiri cifre pe bandă rulantă. Să ştii cât e PIB-ul, care e pensia medie sau câte secţii de votare sunt în Germania. Nu mai ajută să reciţi poezii de genul ăsta ca o moară stricată. E ceva ce nu mai trece sticla. Ce nu mai foloseşte, mai ales în bătălia pentru funcţia nr. 1 în stat. Ce CONTEAZĂ acum e cine transmite ÎNCREDERE!

Opinia mea e clară, la acest capitol: Klaus Iohannis este câştigător net al dezbaterii de la Realitatea TV. Iată câteva observaţii:
– A fost sobru şi cu mină de om serios. Lumea caută asta. Inevitabil, l-a ajutat şi aspectul fizic, mimica de “neamţ”, cea pentru care cândva Teodor Stolojan era atât de simpatizat de românii aflaţi în căutare de “sobrietate nemţească”. Ponta e dezavantajat clar de lipsa “feţei de preşedinte”. Figura de copil întârziat nu “se pupă” câtuşi de puţin cu cea de şef de stat. Pur şi simplu, din acest punct de vedere, Victor Ponta pleaca oricum, din start, cu o pierdere imensă.
– Klaus Iohannis nu i-a permis lui Victor Ponta să-şi facă jocul de mingicăreală de cartier, în ciuda tuturor încercărilor acestuia de a-l “faulta”. “Neamţul” l-a oprit, l-a privit rece, sec, l-a ţintuit şi chiar l-a pus la punct. M-a surprins când a ţipat efectiv la Ponta (“Domnule Ponta, vă rog să nu mă mai întrerupeţi!”). Nu-l aranjează astfel de comportament, dar în peisajul de balamuc general provocat intenţionat de Victor Ponta era singura soluţie de a curma discursul de mahala.
– Iohannis a punctat puternic pe subiectul Diaspora. Este şi ce l-a enervat foarte tare pe Ponta, care l-a acuzat iritat pe “neamţ”: “V-aţi agăţat ruşinos de o problemă reală – votul din Diaspora”. S-a văzut că lui Ponta nu-i convine ce se întâmplă cu românii din afara ţării, iar Klaus Iohannis nu putea rata ocazia:
“Dvs. aţi suprimat dreptul la vot în diaspora. Acelaşi lucru mi s-a comunicat din Paris, Londra. Aţi organizat alegerile E-xe-cra-bilDvs. trebuia să demisionaţi, nu dl Corlăţean”.

O intervenţie tăioasă, care i-a mai adus în cont câteva puncte bune.
– Apoi, ce rămâne de reţinut este o altă replică de impact a lui Iohannis: “Domnule Ponta, dvs. cine vă credeţi? Dvs., cu biroul dvs., credeţi că puteţi face ce vreţi? Aici, biroul e ţara, nu dvs!”. Faţa premierul cedase deja. Ponta nu se aştepta, pur şi simplu, ca un simplu primar de provincie, fie el şi de Sibiu, să-i poată bate obrazul unui ditamai premier.

– Mai e un moment în care publicul a putut deduce că “şeful”, cel care are alură de conducător, care ştie ce vrea, este Klaus Iohannis. A fost în clipa în care candidatul ACL i-a atras atenţia moderatorului că adversarul său vorbeşte prea mult, peste el, şi că e nevoie de un control riguros. Rareş Bogdan, care a condus decent dezbaterea, s-a conformat şi a anunţat că taie microfonul celui care se bagă peste celălalt. La final, Iohannis a ieşit în pierdere de timp, Ponta i-a mâncat mult din minute, dar măcar rămâne semnalul de alarmă tras de Klaus Iohannis.

– Victor Ponta a încercat să joace pe cartea lui Traian Băsescu, folosind hârtii, dosare, cifre, exemple concrete. În general, nu e rău să faci asta, dar e ceva ce convinge din postura de prim-ministru, nu din cea de virtual preşedinte. În plus, a fost clar că a venit cu cifrele învăţate “pe de rost”, ca la şcoală, ca atunci când vrei să “toceşti” pentru a memora ceva ce nu-ţi place.
– Şi la acest capitol, Iohannis a punctat, ridiculizându-l pe Victor Ponta: “Iar folosiţi hârtiuţe, dosare!”. Pur şi simplu, a fost vizibil cu ochiul liber pentru orice om care n-a lucrat niciodată ca prim-ministru că Iohannis ştie ce vorbeşte, că nu are nevoie să înghită pe nemestecate la cifre şi bugete, oricum o face de 14 ani ca primar al Sibiului. Înconjurându-se de maculatură, Ponta a transmis slăbiciune, neîncredere, nevoia de a se ajuta de altceva decât de sine însuşi. A lăsat impresia unui om care nu se poate bate de unul singur, care are nevoie de alţii ca să lupte.

Din postura de om de administraţie, cu experienţă mult mai mare ca Ponta, Klaus Iohannis a făcut figura unuia care ştie ce vorbeşte fără să aibă nevoie de un teanc de hârţoage alături. Pur şi simplu, a transmis SIGURANŢĂ.

– În plus, Iohannis a fost altfel decât l-am văzut în ultima vreme. N-a vorbit lent. Nu a sărit calul. A fost ferm, s-a exprimat clar, muuuult mai lejer, curajos, a lovit scurt, direct, în plin, fără menajamente. A ştiut să iasă din încercuire, nu a intrat în jocul adversarului, care încearcat să-l atragă în ceartă ieftină, birjărească.
Până la acest moment, senzaţia mea e că primarul Sibiului controlează jocul şi conduce detaşat la puncte. Deşi vorbeşte mult şi uneori chiar cu argumente, Ponta pare o maşină de vorbe care poate spune oricât, orice, oricum, dar care nu convinge decât oastea fanatic pesedistă, publicul uşor de impresionat cu spoială ieftină. Iohannis-Ponta 1-0. Meciul continuă!

Sursa: reportervirtual.ro