…Zis și “praf de ducă”. Asta apropo de teoriile vehiculate pe internet și pe la televizor, despre efectele armamentului folosit. Hotnews a identificat tipurile de încărcătură lansate vineri în Piața Victoriei și, zic eu, e suficient de grav, nu mai trebuie lăsați toți demenții să răspândească teorii absurde.

Parchetul Militar face apel la martori și victime să vină și să spună ce au văzut și ce au pătimit. Vor fi sute sau mii de depoziții, sunt sigur, ceea ce nu înseamnă în mod necesar că aflarea adevărului va dura ani de zile. Asta pentru că sunt două tipuri distincte de fapte și, probabil, se va ajunge la disjungerea în două dosare.

Unul, referitor la abuzurile săvârșite individual de fiecare căscuță fără creier dar înarmată cu pulan – în loc să dea milioane pe lacrimogene, statul român ar face mai bine să ia în serios testările psihologice și de integritate în poliție, jandarmerie, armată și pe unde mai există riscul ăsta de abrutizare canină. Eu nu sprayez cu acuze toată Jandarmeria, la grămadă, dar îmi este clar acum faptul că ultimele creșteri de salarii, coroborate cu un egoism din ăsta rudimentar în care sistemul PCR (pile, cunoștințe și relații) a dus la promovarea politică pe verticală. Politizarea Jandarmeriei (și a Poliției) e pe cale să recreeze acel tip de torționar din anii 50. Jandarmul fără educația umanității, fără discernământ moral, cu o fidelitate oarbă pentru stăpânii care i-au dat “servici” și îi plătesc o leafă (fără de care ar supraviețui greu, că e tâmpit) nu e cu nimic diferit de acei torționari. Cred că la admiterea în Jandarmerie ar trebui să se introducă măcar “Cel mai iubit dintre pământeni”, dacă nu și „Memorialul Durerii”. Minimum!

Al doilea dosar, care chiar poate și trebuie finalizat mult mai repede, ar trebui să se refere la ordinele ce s-au dat în ziua de 10 august 2018 și în zilele anterioare.  Da, în zilele anterioare. M-am lămurit acum, procurorul ce asistă intervențiile Jandarmeriei la evenimente publice (inclusiv la meciuri de mare risc) e doar o păpușă numai bună de scos în față de către căscuțele cu stele, atunci când iese rău. Și chiar a ieșit rău și purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei a scos procurorul militar în față. Ei bine, se pare că s-a săturat și procurorul respectiv să tot fie luat de fraier. El nu poate anula ordinele operative, nici nu e consultat în legătură cu maniera de intervenție, deci tot ce poate face este exact ceea ce face acum – poate afla rapid ce tipuri de muniție s-au folosit, ce ordine s-au dat, nu numai cele de intervenție ci și cele de mobilizare, așezare în dispozitiv (inclusiv jandarmi în civil, printre manifestanți) și, mai ales, cele de echipare și înarmare a jandarmilor.

După furtul pistorului mi-a venit în minte o bizarerie pe care am observat-o vineri devreme în piață – jandarmii de stradă (deci nu țestoasele de intervenție) cei din prima linie, aveau la brâu pistoale, ceea ce nu am observat să se mai întâmple la mitingurile anterioare. Din ce știu eu, portul armamentului letal se face numai la ordinul superiorilor și NU este recomandat la mari manifestații populare. Ce se întâmplă atunci când un nebun fură pistolul unui jandarm și începe să tragă cu el? Atunci scenariul tactic se schimbă și sunt introduse trupele antiteroriste. Deși atunci, pe loc, când am văzut că jandarmii din prima linie aveau pistol la brîu, iar nu doar obișnuitele spray-uri, mi-am amintit imediat de informațiile privind prezența grupelor antiteroriste mai spre Aviatorilor, ulterior, luat cu evenimentele extraordinare, am uitat acest detaliu. Noroc că am tras câteva poze atunci, în piață, înainte de începerea oricăror tulburări. Iată!

Încerc să vă spun că, indiferent că Prefectul Capitalei a dat ordin (acoperirea legală, căci prefectul este conducător politic) de evacuare a Pieței, tot mai e de aflat de ce jandarmii dădeau cu sprayuri chiar și în mămăile care strigau Muie PSD. Așa ceva nu se face, iar jandarmii răspund la înjurături doar dacă au ordin. Filmul de 14 minute al celor de la Recorder, probabil cel mai bun colaj al manifestațiilor de vineri, este grăitor. Sper că l-ați văzut, dacă nu, aveți aici un link, ca să puteți face și o donație pentru jurnalismul adevărat pe care îl fac acești oameni. Chiar la început (la scena cu femeia în cărucior, uitați-vă în spatele ei, la ce se întâmplă în mulțime) se vede că sunt patru-cinci agresori pe care ceilalți încearcă să îi oprească, dar cărora jandarmii le răspund cu sparyuri peste toată lumea.

Un alt detaliu interesant (pe care îl găsiți de asemenea pe filmulețul celor de la Recorder, la minutul 3.30) este că jandarmii înșiși s-au intoxicat de la fumul și gazul pe care îl răspândeau, nefiind echipați cu măști. E posibil ca asta să-i fi făcut și pe ei mai nervoși, mai puși pe harțag, dar, încă o dată… acest tip de comportament, răspunsul cu spray-uri la injurii, nu se face fără ordin. Mai ales că, devenise evident, cei câțiva provocatori concentrați pe partea stângă a guvernului, spre bulevardele Iancu de Hunedoara și Barbu Catargiu (la fel ca în februarie 2017) aplicau o schemă clasică. N-a raportat nimeni asta indivizilor în cămăși albe? Se pare că nu, sau dacă a raportat a raportat fals, căci ceea ce a spus purtătorul de cuvânt la conferința de a doua zi, și anume că provocatorii erau risipiți în mulțime, a fost o informație falsă.

Oricum, nimeni n-a dat ordin de extragere a instigatorilor, deși aceasta era procedura de manual, iar procurorii militari vor trebui să afle dacă decizia de a nu-i extrage pe instigatori a fost una corectă, iar dacă n-a fost, dacă a fost incompetență sau intenție. De altfel, anchetatorii nu trebuie decât să ceară planul tactic ce prevede exact numărul jandarmilor civili, esențiali în identificarea instigatorilor și extragerea lor pentru evitarea intervenției în forță. Și să-l compare cu planurile tactice anterioare, de la zecile de demonstrații ce au avut loc în ultimul an și jumătate. Nu poți să aduci forțe din mai multe județe, cum s-a procedat vineri, iar apoi să pretinzi că din greșeală nu ai dispus suficienți jandarmi în civil în piață și că n-ai putut identifica instigatorii. 

După cum vedeți, comportamentul jandarmilor înainte de intervenția propriu-zisă poate fi lămurit relativ repede.

Apoi, intervenția de evacuare a pieței, în sine, a fost absolut ciudată:

• Dispozitivul de atac nu pare să fi mapat deloc nici poziția instigatorilor, nici pe cea a demonstranților pașnici, devreme ce s-a dat cu gaze la Antipa unde erau numeroși copii lângă celebra girafă, dar pe flancul cel mai periculos dispozitivul a fost slab și a lăsat în urmă doi jandarmi ce au fost la un pas de linșaj.
• Apoi, în imagini se vede clar cum sunt lansate aproape concomitent grenade fumigene și în mulțimea din fața guvernului dar și hăt! în parcarea din spatele acestei mulțimi, tăindu-i pur și simplu retragerea, zăpăcind-o, de parcă cineva ar fi vrut cu tot dinadinsul ca oamenii să se calce în picioare.
• Incendierea brazilor de la intrarea pe bulevardul Titulescu a fost un alt episod ciudat, căci la ora respectivă dispozitivele centrale de jandarmi aveau culoar liber de intervenție. Dar nu au primit ordin ci s-a preferat avansarea cu tot cu tunul de apă. Rostul acelui tun nu este să stingă incendii. Asta era treaba pompierilor, iar incendiul respectiv putea fi stins imediat cu unul-două extinctoare. Efectul acestui tip de ne-intervenție a fost pur vizual – a lăsat impresia că s-a dat foc Bucureștiului, literalmente. Numărați și voi ultrașii din poza de mai jos. Eu am numărat vreo doisprezece. Sunt identificabili și sunt gata să bag mâna în foc că sunt aceiași din scena cu linșajul celor doi jandarmi.
• Ulterior, grupe de jandarmi au vânat efectiv oameni pe străduțe, bulevarde, până în Banu Manta și până la Piața Romană. Urmăreau ultrași? Nu știm sigur. Dar trebuie că fiecare astfel de grupă avea ordine precise, iar procurorii vor afla care au fost acelea. Adică pe cine urmăreau și, mai ales, de ce după toată această vânătoare în care au fost reținuți 19 oameni, doar doi s-au dovedit a fi ultrași, instigatori. Ceilalți au fost eliberați, deci putem presupune că erau nevinovați. Țineți cont de faptul că Bucureștiul este împânzit de camere de supraveghere, publice și private.

Ceea ce am scris eu aici sunt doar cele câteva observații pe care le-am putut face personal, nefiind nici procuror, nici specialist de vreun fel, dar conștient că audierea nu a sute de martori ci doar a zece-cinsprezece șefi de grupă de la Jandarmerie, precum și registrul munițiilor și stenogramele ordinelor date prin radio (sper că există așa ceva, iar dacă nu există sper că asta este o infracțiune în sine, că în 13 iunie 1990 erau, iar noi nu mai suntem în 13 iunie 1990) îi pot ajuta pe procurorii militari să facă de data asta cu totul altceva decât au făcut cu dosarele Revoluției sau Mineriadelor.

Da, stimați magistrați, aveți o mare pată de spălat de pe obrazul Parchetului Militar. Vă rog nu vă ascundeți după sutele de martori ce trebuie audiați pentru a lungi pe ani de zile ancheta, așa cum au făcut înaintașii dumneavoastră. Responsabilitatea aflării adevărului în astfel de situații este uriașă. Teroriștii neidentificați din decembrie 89 au permis instaurarea regimului criptocomunist al lui Ion Iliescu. Mineriadele de la începutul anilor 90, acoperite zece ani de procurori militari, au readus în 1999 minerii spre București, iar România s-a aflat atunci în pragul războiului civil. Nu lăsați astfel de evenimente să fie acoperite de timp și uitare, căci le decontăm tot noi, mai devreme sau mai târziu! Sărăcia, emigrația masivă, întârzierea integrării în Europa, au avut drept cauză indirectă și eșecul acelor anchete. Sper că astăzi avem altfel de procurori decât aceia din anii 90, căci exact pentru asta sunt oamenii în stradă – pentru a nu ne mai întoarce în acele vremuri, în care procurorii erau și ei, la fel ca jandarmii, polițiștii și minerii, instrumente ale puterii politice.

Moise Guran