Trei au fost, ca să zic aşa, impulsurile sau… motivele, care m-au  determinat să procedez la redactarea acestui text.

Primul. Recent s-a încheiat, la Centrul  cultural Gaudeamus „Festivalul filmului american 2014  – „GREAT AMERICAN DIRECTORS”, prezentat de Ambasada Statelor Unite ale Americii în Moldova,” Chişinău, 11-17 aprilie, Hollywood”, în cadrul căruia  au fost oferite spectatorilor 16 pelicole realizate pe parcursul ultimelor decenii de celebri regizori americani. Printre aceştia Steven Spielberg cu „Schindler’s List” (1993), Francis Ford  Coppola cu „Godfather” (1972), Stanley Kubrick cu „The Shining” (1980), Billy Wilder cu „The Apartment” (1960)…

Am reuşit să vizionez o parte dintre ele.

Impresia : o selecţie de zile mari.

Filmele – la fel: excelente!

Şi: comedie. Şi: dramă. Şi: aventură. Şi: horror…

Impresia de la filme – da, să vedeţi, însă, publicul!

Tineret! Tineret! Tineret!

De mult nu am mai văzut atâţia tineri adunaţi, valuri, valuri, să intre într-o sală, s-o umple, să stea ore la rând, să urmărească atent, dar foarte atent cele ce se perindă pe enormul ecran, să aibă reacţii imediate, foarte adecvate, la pista sonoră, în original, în engleză, deşi erau prezente şi subtitrele, în română… Mi-am dat seama, cu plină satisfacţie şi bucurie,  că junimea noastră e bine familiarizată cu engleza şi am trăit sentimente de aleasă mândrie şi mulţumire lui Dumnezeu pentru darul nepreţuit ce mi-a făcut, ca să ajung la aceste miraculoase zile…

Apropo, prin acel fraged public, abia dacă am văzut vreo duzină de specimeni în vârstă, poate că nici atâţia nu erau, fapt care  spune şi el ceva, ba chiar muuulte!

Secundo. Nu ştiu cum s-a făcut, că în momentul, în care am formulat titlul pus în capul acestui text, mi-a licărit prin faţa ochilor titlul unei cărţi semnată de  un coleg mai tânăr: „Un american la Chişinău” şi m-au  încercat fel de fel de reflecţii legate de aceasta. De conţinutul propriu zis al romanului respectiv, dar şi de disputa ce a avut loc în jurul lui acum ceva timp: unii au fost entuziasmaţi, alţii l-au criticat vehement…

Deci, un… american la… Chişinău!

Proză.

Roman.

Ce e cu acel… aşa zis… AMERICAN?

Ce caută dânsul la… Chişinău?

Terţio. Recent  a apărut o informaţie extrem de importantă şi îmbucurătoare, şi anume: curând vice-preşedintele Statelor Unite ale Americii JOE BIDEN urmează să facă  o vizită în Moldova.

Asta-i o veste!

Veste, nu: poveste!

JOE BIDEN  revine la Chişinău.

Când? Într-un moment când s-au arătat nori negri din răsărit. Nori ameninţători, ce se mişcă spre noi.

Stai, omule, mi-am zis: dar am fonograma discursului rostit de JOE BIDEN la Chişinău în timpul vizitei sale din 2011. La întâlnirea cu  publicul nostru în piaţa din faţa Operei.

Am găsit-o, am pornit s-o ascult, dar vocea Domniei Sale era acoperită de  cea a translatoarei, şi atunci am căutat-o în internet.

Am accesat-o.

Am audiat-o.

Am fost entuziasmat.

S-au suprapus impresiile puternice lăsate de vizionarea filmelor cu cele de la vederea mulţimii de tineri, dar apogeul a fost marcat de cele declarate în faţa întregii lumi de JOE BIDEN: Statele Unite ale Americii sunt alături de Moldova în lupta ei pentru libertate şi democraţie… În ceea ce priveşte conflictul transnistrean, noi pledăm pentru integritatea teritorială a  Republicii Moldova şi nu vom permite o altă soluţie…

Acum, când acei nori negri sunt tot mai aproape de noi, JOE BIDEN revine la Chişinău, aşa precum a promis acum câţiva ani.

E omul de cuvânt!

Vă  propun să revedem videoclipul  şi  să auzim  discursul…

Mulţumesc.
17 aprilie  2014.

sursa: europalibera.org