În Republica Moldova se face justiţie de nivelul celei care se făcea în România înainte de 1989.

O spune judecătorul român Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii de la Bucureşti, care a participat astăzi, la Chişinău, la o conferinţă în domeniul anticorupţie. Împreună cu procurorul-şef adjunct al DNA, Nistor Călin, cei doi experţi au vorbit despre experienţa României în reforma sistemului de justiţie şi au oferit lecţii despre cum trebuie să funcţioneze sistemul în Republica Moldova, astfel ca şi politicienii şi funcţionarii corupţi de la noi să ajungă după gratii.

„În România, oameni despre care era imposibil de imaginat că vor ajunge în spatele gratiilor astăzi sunt în închisoare. Mă refer la politicieni, oameni de afaceri, parlamentari, miniştri, judecători şi procurori corupţi. Încrederea populaţiei în justiţia română a crescut foarte mult, în zece ani de reformă ea practic s-a dublat. A crescut mult respectul faţă de autoritatea judiciară. Aceasta se reflectă într-un număr crescut de sesizări pe care cetăţenii le fac către procurori pentru că au încredere că le vor instrumenta cu obiectivitate. Pentru a ajunge la aceste rezultate a fost nevoie de nişte eforturi conjugate.

Am avut o presiune externă fantastică din partea UE, pentru că în perioada de preaderare ni s-a impus să atingem nişte standarde de eficienţă. Am avut o presiune naţională din partea societăţii civile şi a presei, care voiau o transparenţă mai mare şi o consistenţă în ceea ce priveşte deciziile luate de procurori şi judecători. De asemenea, a fost nevoie şi de o voinţă politică, pentru că fără sprijin legislativ din partea Parlamentului şi finanţare adecvată din partea Guvernului, această reformă nu s-ar fi întâmplat. Un rol principal l-au avut însă judecătorii şi procurorii înşişi.

A fost nevoie să treacă câţiva ani ca să recrutăm judecători foarte buni şi curajoşi, să-i promovăm în funcţii de conducere. Astfel în sistemul de justiţie din România au ajuns în funcţii foarte importante judecători şi procurori tineri, fără o experienţă nefastă precum mulţi magistraţi moşteniţi din vechiul sistem, dar cu o voinţă extraordinară de a se dedica luptei anticorupţie şi reformei justiţiei. Deci procurori şi judecători extrem de bine pregătiţi, unii dintre ei în străinătate, au ajuns să instrumenteze dosare fără să se uite dacă este vorba de politicieni sau de oameni obişnuiţi. Tuturor li s-a aplicat legea în mod egal”, a declarat Cristi Danileţ.

„Începutul activităţii DNA a fost destul de greu. Nu există o formulă magică pentru combaterea corupţiei. În ultimii ani, DNA a trimis în judecată anual peste o mie de inculpaţi, anul trecut 1300. Pornind de la cele mai înalte funcţii din statul român şi până la funcţionari care intră în competenţa DNA. Rata condamnărilor în cadrul investigaţiilor DNA este de peste 90%. În cazul anumitor categorii sociale, funcţionari care lucrează în sistemul judiciar, adică magistraţi, ofiţeri de poliţie judiciară, rata condamnărilor este de peste 99%. Până la urmă, eficienţa unei instituţii o dau rezultatele.

Pentru a obţine rezultate, o instituţie trebuie să beneficieze de instrumente investigative eficiente, de oameni foarte bine pregătiţi, de voinţa sistemul judiciar, de susţinere din partea societăţii civile, de ceva voinţă politică. Sunt convins că niciodată politicienii nu vor susţine în totalitate o activitate anticorupţie eficientă. Cred că şi politicienii români, dacă ar fi prevăzut performanţele la care va ajunge DNA, nu ar fi constituit niciodată o astfel de structură”, a menţionat procurorul-şef adjunct al DNA, Nistor Călin.

Judecătorul Cristi Danileţ a prezentat patru lecţii pentru Republica Moldova, care odată implementate ar însemna o reformă adevărată şi nu cea despre care vorbesc guvernanţii de la Chişinău.

„Justiţia română de dinainte de 1989 o cunoaşteţi foarte bine. Seamănă foarte mult cu a dumneavoastră. Vorbim despre un sistem controlat politic. Dintre lecţiile pe care le-am învăţat în România şi care le-aş sugera celor din Republica Moldova sunt următoarele:

– În primul rând reforma justiţiei nu trebuie redusă doar la instanţe, dar trebuie să fie una globală care să includă şi sistemul de poliţie, procuratura, orice entitate implicată în actul de justiţie. Până şi CNI şi CNA. Toate acestea trebuie să aibă un suport din partea societăţii civile şi clasei politice.
– A doua lecţie pe care noi am învăţat-o este că nimic nu este posibil, democraţia înseşi nu este posibilă, dacă nu avem justiţie puternică şi mai ales independentă. Independenţa justiţiei înseamnă independenţa avocaţilor, a procurorilor şi a judecătorilor. Cei din urmă trebuie să aibă propriile organe de administrare, care să fie independente.
– A treia lecţie este că nu este posibilă independenţa fără responsabilitate care sunt ca feţele unei monede. Asta înseamnă justiţie competentă şi profesionistă, iar responsabilitatea înseamnă integritate. Integritatea este o caracteristică esenţială pentru oamenii legii. Nu putem să avem o înfăptuire a justiţiei, dacă oamenii legii au ei înşişi probleme de nerespectare a legii. O reformă a justiţiei trebuie să aibă drept obiectiv principal curăţirea propriului sistem.
– Patru. Dacă nu avem justiţie, nu există democraţie. Statele din UE vor o democraţie puternică, deci o justiţie puternică”.

Pentru a începe o reformă reală în sistemul de justiţie din Moldova, trebuie mai întâi de toate recunoscut faptul că sistemul este afectat de corupţie, a adăugat Cristi Danileţ. În context, el s-a referit la unii avocaţi de la Chişinău care au avut curajul să denunţe corupţia din justiţie, accentuând că ei trebuie susţinuţi de întreaga societate civilă.

„Urmăresc cu atenţie ce se întâmplă în sistemul de avocatură din RM. Aveţi avocaţi curajoşi care denunţă corupţia din justiţie, sper să-i protejaţi să nu ajungă să fie sancţionaţi pentru că au avut curajul să vorbească public. Vă spun o situaţie prin care am trecut eu acum 7-8 ani în România. Am fost primul judecător care a spus în mod public că există corupţie în justiţia din România şi este nevoie să implementăm un mecanism de anticorupţie judiciară. Reacţia colegilor mei a fost următoarea: 70 de judecători şi grefieri au semnat o petiţie împotriva mea, cerând fostului CSM să mă ancheteze pentru că am încălcat codul deontologic în care undeva este scris că este interzis să-ţi critici colegii cu privire la profesionalismul lor.

Ceea ce nu se înţelegea în România este că trebuia să acceptăm că există corupţie ca să începem reforma. În cele din urmă s-a respins cererea împotriva mea, au realizat cei din fostul CSM că a vorbi public despre corupţie este un act de curaj. Oamenii aceştia trebuie sprijiniţi, nu sancţionaţi. Sper şi aici să susţineţi astfel de oameni, pentru că ei nu-şi urmăresc propriile interese, dar unul public – justiţia curată”, a menţionat Danileţ.

Referindu-se la proiectul de reformare a Procuraturii Generale de la Chişinău, magistratul român a menţionat că este important ca instituţia să nu fie supusă politic, în condiţiile în care procurorul trebuie să ştie că atunci când investighează un politician nu va păţi nimic.

„Sunt interesat de modul în care va fi organizată Procuratura. Un sistem subordonat ierarhic în totalitate sau dependent de politic nu este un sistem independent. Procurorii trebuie să ştie că în momentul când instrumentează dosare nu li se va întâmpla nimic în cariera lor, dacă vor avea curajul să demareze cercetări legale împotriva celor care comit infracţiuni chiar dacă ei sunt mai marii zilei. Sunt pentru o independenţă instituţională a procurorilor faţă de celelalte instituţii ale statului”, a spus Cristi Danileţ.

Eficienţa activităţii DNA din România se măsoară şi prin faptul că procurorii anticorupţie nu ţin cont de apartenenţa politică a celor investigaţi. „Ne interesează oamenii, nu partidele”, au menţionat experţii de la Bucureşti. Astfel, DNA a ajuns spaima politicienilor corupţi din România, iar despre justiţie se spune că se amestecă în treburile politice şi nu invers, cum este în Republica Moldova, de exemplu.

„În România sunt analizaţi oameni din tot spectrul politic, nu doar din partidul de guvernământ. Nu are importanţă. Justiţia română a ajuns atât de temut pentru politicieni încât unii dintre ei invocă amestecul justiţiei în treburile politice. Deci nu mai este amestecul politicului în treburile justiţiei, ci invers justiţia se amestecă în politic. Pentru că noi astăzi cercetăm primari şi primarul este dat jos, cercetăm şefi de consilii judeţene şi ei sunt demişi, cercetăm miniştri şi dacă sunt condamnaţi ei trebuie revocaţi din Guvern, cercetăm parlamentari şi dacă-i trimitem la închisoare, nu pot să stea în parlament.

Deci cumva noi „influenţăm” mersul politic, fără a lua decizii politice. Strict ne interesează oamenii, nu partidul de guvernământ, nu puterea din care fac parte. Atât timp cât ai încălcat legea, trebuie să fii tras la răspundere. Asta şi este esenţa statului de drept”, a comentat judecătorul Cristi Danileţ.

„Dacă organele de justiţie deţin instrumente eficiente de combatere a corupţiei, rezultate pot fi bune indiferent de ce cine guvernează la un numit moment. Nu m-a interesat niciodată dacă politicianul aparţine unei formaţiuni politice. La început, prin 2006 am investigat un secretar de stat, dar numai după ce l-am învinuit am aflat că era membru al partidului guvernământ”, a adăugat şi procurorul-şef adjunct al DNA.

Experţii din România s-au referit şi la controlul declaraţiilor de avere depuse de judecători şi au menţionat că nu există magistraţi români care să primească donaţii aşa cum se întâmplă în Moldova.

„La noi CSM obligă procurorii şi judecătorii să dea declaraţii cu privire la avere şi la conflicte de interese. Trimitem aceste declaraţii de avere la structura specializată a statului pentru verificate. La noi este Agenţia Naţionale pentru Integritate, echivalentul CNI de aici, care verifică diferenţele dintre averea declarată într-un an şi cea din anul curent. Dacă există diferenţe notabile, trebuie investigate de unde a avut judecătorul respectivele bunuri sau sume de bani.

Nu există în România acest fenomen pe care îl constat în Moldova: judecători care primesc donaţii sau judecători care conduc maşini luate în comodat de la persoane străine. Dacă e unul, doi în ţară înţelegi, dar dacă e unul din patru, deja e o problemă”, a menţionat Cristi Danileţ.

El a adăugat că asupra judecătorilor nu trebuie să există nici măcar suspiciuni că şi-au agonisit ilegal averile, iar dacă aceste bănuieli sunt, ele trebuie investigate imediat de instituţia responsabilă.

„CSM ar trebui atunci când discută reguli de etică să atragă atenţia judecătorilor. Judecătorii trebuie să înlăture şi suspiciunile, să se păzească până şi a trezi bănuieli că ceva este neregulă. CNI trebuie să funcţioneze, să se facă acele verificări de avere şi dacă se descoperă lucruri necurate, nu ştiu ce prevede legea aici, dar la noi se confiscă partea de avere care nu poate să fie justificată. Dacă ai declarat fals, se porneşte proces penal pentru fals în declaraţii. Dacă săvârşeşti un act de corupţie, procurorul se duce în spate şi verifică pe ultimii cinci ani toată averea. Dacă descoperă avere că nu o poţi justifica, există suspiciuni că ai dobândit averea în acelaşi mod şi ea poate să fie toată confiscată, chiar dacă e trecută pe numele altor persoane”, a menţionat membrul CSM de la Bucureşti.

De asemenea, în Moldova sunt restanţe şi în ceea ce priveşte reformarea sistemului de recrutare şi promovare a judecătorilor, a adăugat Cristi Danileţ. Or, magistraţii trebuie să fie numiţi după criterii de merit, iar orice suspiciune în ceea ce priveşte integritatea acestora trebuie investigată.

„Acesta trebuie să fie întotdeauna întemeiat pe criterii obiectivo-meritocratice. Trebui să fie eliminat subiectivismul cât mai mult. Oamenii trebuie să ştie de ce, de exemplu, este promovat la Curtea Supremă un anumit judecător şi nu altul. De asemenea dacă există suspiciuni cu privire la integritatea judecătorilor, trebuie să există o reacţie rapidă a inspecţiei judiciare şi a CSM. Este bine să se înţeleagă toţi procurorii şi judecătorii cu principala lor obligaţie este ei înşişi să respecte legea şi să vegheze că ai lor colegi să respecte legea. Legea obligă să denunţi un act de corupţie când este înfăptuit de un coleg. Nu este posibilă curăţarea societăţii, fără curăţarea justiţiei mai întâi”, a conchis Cristi Danileţ.