(Acest serial este „dedicat”, în exclusivitate, celor doi tîlhari de lux, Filat și Plahotniuc, dar și slugilor sale docile, care, în curînd, vor avea soarta “omologilor” de peste Prut).

Avem, din interiorul sistemului, informații despre modul în care reacționează Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, CSJ și alte instituții de drept “privat” ale păpușarilor din Republica Moldova, referitor la condamnarea magistraților de pe cealaltă parte a Legii din România. Indignare și iar indignare! Supărare și iar supărare! Faptele, însă, răstoarnă încercările lor bolnăvicioase și agonice de a-și justifica crimele și ilegalitățile. Am rămas stupefiat de tupeul de deunăzi al lui Poalelungi, principalul responsabil de corupția din justiție, cum șantaja parlamentarii și condiționa eliminarea corupției de creșterea salariilor judecătorilor! Ați observat, noi am scris despre o judecătoare condamnată din România, care nu s-a sfiit să ia șpagă chiar dacă avea un salariu de 50000 de lei MDL lunar! Sigur, dacă vîrcolacilor cu robe negre li s-ar plăti cîte 1 milion de euro lunar, poate nu ar fura atît de mult, dar nu putem băga mîna în foc. Poalelungi nu vrea să înțeleagă că nu el este cel chemat de societate să facă reforma. El trebuie să răspundă în fața legii pentru crahul justiției, pentru atacurile raider, pentru executarea comenzilor politico-criminale venite preponderent de la Plahotniuc. În fond, el trebuie să meargă urgent la procuratură, nu la Comisia parlamentară pentru a ne spune baliverne. Nu e nimic, și mîine e o zi! Unii dintre purtătorii de robe negre înțeleg foarte bine că adevărata integrare europeană înseamnă de fapt și o inevitabilă condamnare a lor. Scopul acestui serial este tocmai de a demonstra că spre deosebire de justiția din România, cea din R. Moldova este coruptă, captivă și aservită unor criminali politici de soi, după care bate vîntul “prielnic” al pușcăriei. Și că lucrurile se vor schimba în momentul în care parcursul european al Republicii Moldova va deveni unul ireversibil. Asta înseamnă începutul sfîrșitului. Braconierii legii vor fi pedepsiți cu toată mînia legii, vor răspunde în fața ei și doar a ei pentru ceea ce au făcut ieri și continuă să facă astăzi, după principiul – după noi fie și potop, sau – poate pe mine nu mă vor prinde. Nimic mai fals, este o alinare a neputinței, becisnică și damnabilă. Contribuabili europeni, extrem de sensibili la orice act de corupție, funcționarii UE nu-și pot permite ca această poartă a Europei să rămînă la cheremul unor indivizi corupți de soiul celor incluși în lista Magnițki, varianta moldovenească, a funcționărașilor complici ai celor doi tîlhari de lux, care, recent, ne-au jefuit Banca de Economii și Aeroportul. Cu episodul de astăzi încheiem prezentarea numeroaselor exemple prin care s-a autocurățat justiția română, cel puțin parțial, urmând ca din episodul următor să arătăm primele roade ale acestei reforme, acestor acțiuni și să continuăm șirul exemplelor selectate chiar la începutul acestui material, de politicieni de primă mărime, deputați, miniștri, primari de orașe mari, demnitari și functionari de stat! Ceea ce v-am propus este doar o picătură în mare din multitudinea de cazuri care ne îndreptățesc să spunem că, de bună seamă, justiția română este un model de urmat pentru Republica Moldova, dacă aspiră, cu adevărat, la valorile civilizației europene și nu la cele ale oligarhiei criminale!

Explozie de condamnări în ultimii ani pentru faptele de corupţie ale magistraţilor

Anul cu cei mai mulţi magistraţi condamnaţi definitiv a fost 2007, atunci când un număr de cinci judecători, printre care şi un preşedinte de instanţă, au fost găsiţi vinovaţi de fapte de corupţie. Potrivit unor surse, mitele luate de către magistraţi în anul 2008 se situau între sumele de 80 de lei şi 100.000 de euro. Cu un an înainte, în 2006, un număr de patru magistraţi au fost condamnaţi definitiv pentru luare de mită sau infracţiuni conexe celor de corupţie.
Conform informaţiilor de pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în anul 2005 a fost condamnat definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru 3 ani şi şase luni procurorul Preda Constantin pentru infracţiunea de luare de mită. Tot în 2005 au fost găsiţi vinovaţi judecătoarea Afrasinei Luminița Elena, care a restituit ilegal câteva terenuri, precum şi procurorul Bodogai Ioan, implicat în scoaterea unui grup de prostituate afară din România.
Înainte de condamnarea de săptămâna trecută a judecătoarei Maria David, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai avut parte de un magistrat condamnat definitiv. Bunea Aurelia, asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, şi a fost condamnată tot la patru ani de închisoare.

Sursa: Andrei Tomoş

Judecătoarea Dinu nu mai suportă închisoare: Mă umileşte să stau cu analfabeţii

Judecătoarea Viorica Dinu, arestată în dosarul în care este acuzată că a primit mită, a declarat în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, că se simte „umilită” de condiţiile din închisoare, întrucât „persoanele cu studii superioare nu trebuie să stea în acelaşi loc cu analfabeţii. În opinia ei, închisorile din România nu sunt pregătite să încarcereze oameni cu studii superioare.

„Faptul că sunt închisă mă umileşte şi nu îmi oferă nicio altă formă de educare. În prezent, în România, penitenciarele nu sunt pregătite să încarcereze persoane cu studii superioare. Acestea sunt amestecate cu analfabeţi, cu care nu ai ce să discuţi şi care nu te înţeleg. Indiferent ce se întâmplă în viaţă cu un magistrat, el trebuie să îşi păstreze demnitatea. Eu mi-am pierdut această demnitate dintr-o greşeală sau din prea multă milă faţă de oameni”, a spus Viorica Dinu.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti urmează să ia o decizie cu privire la menţinerea stării de arest în cazul inculpaţilor Viorica Dinu, Antonela Costache şi alte trei persoane, printre care şi fratele lui Dinel Staicu, Marian Staicu. Următorul termen din dosar a fost fixat de instanţă pentru 17 octombrie.

Viorica Dinu şi Antonela Costache au fost trimise în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), împreună cu alte 21 de persoane, în 5 iulie.

Antonela Anemary Costache, judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia penală, în prezent suspendată din funcţie, a fost trimisă în judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, trafic de influenţă, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă şi alte trei infracţiuni informatice.

Viorica Dinu, care şi-a dat demisia din funcţia de judecător la Secţia penală a Tribunalului Bucureşti, după ce a fost începută urmărirea penală în cazul ei, va fi judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat, cinci infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată şi trei infracţiuni de luare de mită.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Marian Staicu, fratele lui Dinel Staicu (care a purtat numele Nuţu în perioada 8 martie 2011 – 09 aprilie 2013), avocatul Costel Daniel Petre, din Baroul Bucureşti, soţia acestuia, Daniela Petre, avocata lui Dinel Staicu, Ileana Alina Răducanu, şi soţul acesteia, Bogdan Marian Bobocel.

Alături de aceştia vor fi judecaţi Sorin Vasilescu şi Iulia Neamţu, grefieri la Tribunalul Bucureşti, Angela Cîrlan, Leon Marius Neagu, Marian Vasile Tudor, Marian Catrin, Carmen Ionela Dăncuţă, Nicolae Petrişor, fost Duduianu, zis „Cristofor”, Ştefan Mincă, zis „Rosovelt”, Laurenţiu George Dinu, zis „Gore”, Cornel Lucian Enculescu, Tony Viorel Iaparnicu, Dragoş Pandele şi Silviu Constantin Amza, Bogdan Petrică Bagoli şi Dragoş Dumitrescu.

Procurorii au arătat, în actul de sesizare a instanţei, că Viorica Dinu şi Antonela Costache se foloseau de calitatea de magistrat pentru a promite pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti „dorite de mituitorii sau cumpărătorii de influenţă”, în cazurile în care erau învestite să judece respectivele cauze penale.

Procurorii îl acuză pe Marian Staicu de faptul că, în perioada august 2012 – februarie 2013, prin încercări repetate de corupere a magistraţilor, a urmărit să obţină la Tribunalul Bucureşti o soluţie definitivă de punere în libertate a fratelui său, Dinel Staicu, judecat în stare de arest preventiv pentru infracţiuni asimilate corupţiei.

Pe 14 ianuarie 2013, dosarul a fost repartizat la Secţia II-a penală a Tribunalului Bucureşti, la completul din care făceau parte judecătoarele Dinu şi Costache. Procurorii suţin că repartizarea a fost efectuată fraudulos de magistratul Antonela Costache, pe atunci preşedinte al Secţiei a II-a penale, care a introdus şi a modificat în sistemul ECRIS date informatice (complexitate şi parametri de timp), „fără drept (cu depăşirea limitelor autorizării), astfel încât caracterul aleatoriu al distribuirii a fost eludat, iar dosarul a fost repartizat la singurul complet care devenea în acest fel eligibil”.

Sursa: Mediafax

Judecătorul Mircea Pușcaș de la Curtea de Apel Oradea a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă

Evenimentul Zilei

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată a lui Mircea Pușcaș, judecător la Curtea de Apel Oradea, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Potrivit unui comunicat al DNA în același dosar a fost deferit justiției, în stare de arest preventiv, Florian Rob, ofițer de poliție judiciară, șef al Secției nr. 9 Poliție Rurală Salonta din cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Bihor (la data comiterii).

Judecătorul Mircea Pușcaș, trimis în judecată pentru trafic de influență și fals în declarații

Direcția Națională Anticorupție a anunțat trimiterea în judecată a magistratului orădean Mircea Pușcaș de la Curtea de Apel Oradea, pentru două infracțiuni de trafic de influență și trei infracțiuni de fals în declarații, din care una în formă continuată, respectiv a complicelui sau, marghitanul Marcel Pistuca.

În rechizitoriul întocmit, procurorii susțin că, în cursul anului 2009, Pușcaș, la acea dată judecător la Tribunalul Bihor, a pretins și primit 1.500 de euro.

Judecătorul Traian Munteanu este cercetat pentru luare de mită alături de colegul său Mircea Pușcaș

Scandalurile de corupție din magistratura bihoreană nu se mai termină. După judecătorul Mircea Pușcaș de la Curtea de Apel Oradea – protagonist în trei dosare penale, pentru mărturie mincinoasă, luare de mită și trafic de influență – procurorii DNA l-au pus sub învinuire și pe colegul acestuia, Traian Munteanu.

Fost președinte al Tribunalului, în prezent magistrat la Secția penală a Curții, Munteanu este acuzat într-unul din dosarele judecătorului Pușcaș, cel deschis pentru șpagă de 50.000 .

Judecătorul Pușcaș de la Curtea de Apel Oradea, trimis în judecată de DNA.

Romania Libera

Mircea Pușcaș, judecător la Curtea de Apel Oradea, a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție- filiala Oradea pentru două infracțiuni de trafic de influență și trei infracțiuni de fals în declarații, din care una în formă continuată.
Alături de el a fost trimis în judecată și Marcel Pistiuca, acuzat de complicitate la trafic de influență.

Judecătorii şi procurorii condamnaţi definitiv, privaţi de pensia de serviciu

Magistraţii eliberaţi din funcţie ca urmare a unei condamnări definitive ar putea să nu mai beneficieze de pensia de serviciu, se arată într-un proiect de act normativ lansat recent în dezbatere publică. Potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, „judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării”.
Acelaşi act normativ stabileşte că judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în cazul în care sunt condamnaţi definitiv pentru o infracţiune. Având în vedere aceste dispoziţii, un magistrat eliberat din funcţie ca urmare a condamnării nu mai poate beneficia de pensia de serviciu, întrucât nu mai deţine calitatea de magistrat. „Nu beneficiază de pensia de serviciu judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea ori pentru o infracţiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, comise cu intenţie” – se arată în proiectul de act normativ.”

Ce oportună inițiativă, care, fără îndoială nu va fi preluată de justiția coruptă moldoivănească, dar nici de protectorii ei, de soiul lui Filat și Plahotniuc!