Klaus Iohannis este oficial noul preşedinte al României, după ce a depus, duminică, jurământul constituţional, la Palatul Parlamentului. Conform procedurii standard în această situaţie, Iohannis a jurat pe Constituţie şi pe Biblie, cu toate că nu este de religie ortodoxă, ci este protestant. Biblia pe care se depune jurământul este, însă, una creştină, unică. Mai mult, noul preşedinte al României a primit binecuvântarea Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Klaus Iohannis a respectat protocolul de depunere a jurământului, el neavând solicitări suplimentare legate de ceremonial. Klaus Iohannis a depus jurământul pe Constituţie şi pe Biblie – aceasta din urmă fiind unică pentru orice fel de jurământ. Protocolul de depunere a jurământului a inclus şi binecuvântarea Patriarhului BOR, ca şi până în prezent.

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a fost jurământul citit de Klaus Iohannis, conform protocolului.

Klaus Iohannis a ţinut şi un prim discurs în calitate de preşedinte al României, în care a punctat liniile generale în care vrea să se desfăşoare mandatul său şi obiectivele pe care le are ca şef al statului.

„Stau aici în faţa dumneavoastră conştient de importanţa misiunii şi de încrederea pe care cetăţenii României mi-au acordat-o şi îi asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor. Vă mulţumesc vouă, tuturor concetăţenilor mei pentru că aţi arătat lumii întregi adevărata faţă a României. La 25 de ani după căderea comunismului aţi făcut încă o dată să triumfe democraţia.(…) România se schimbă. O naţiune cu aspiraţii şi valori nu va mai accepta să fie reprezentată decât de o clasă politică pe măsură. România lucrului bine făcut e angajamentul pe care mi l-am luat şi cu care pornesc la drum. La sfârşitul mandatului meu îmi propun ca România să fie locul unui alt climat social. O Românie în care calmul şi aprecierea valorii va fi atractivă pentru atragerea de investiţii. România nu are voie să rămână ţara proiectelor mereu începute şi niciodată terminate, de la Constituţie la autostrăzi, ţara care face legi pentru prezent, nu pentru viitor, pentru interese particulare, nu pentru binele comun. Nu poate să fie ţara aşteptărilor mari şi a realizărilor mici. Şi nu va rămâne. La sfârşitul mandatului meu vreau să avem satisfacţia de a fi valorificat fiecare şansă şi de a fi lăsat în urmă o Românie mai puternică şi mai unită Dar pentru asta trebuie să ne apucăm de treabă Lucrurile nu se vor întâmpla nici peste noapte, nici de la sine. Vom avea de înfruntat provocari şi capcane, iar rezistenţa la schimbare nu trebuie subestimată. Dar le vom depăşi pe toate dacă avem mereu în minte ce ne-am angajat să construim. Primul pas este reconstrucţia instituţiilor politice chemate să reprezinte cetăţenii şi să exercite puterea la toate nivelurile. Anul 2015 trebuie să fie dedicat reformării acestora pentru 50, nu pentru 5 ani. Şi mă adresez aici în primul rând reprezentanţilor partidelor politice. (…) Vă rog să înţelegeţi că nu mai putem lua decizii conjuncturale. Sper că avem cu toţii înţelepciunea de a nu repeta erorile din trecut. Dacă există voinţă politică şi nu doar declaraţii de intenţie, vom lua decizii care duc la o reconstrucţie durabilă.

Nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie. Mi-aş dori ca la sfârşitul mandatului meu corupţia să nu mai figureze pe agenda publică.

Al doilea capitol esenţial de reconstruit este cel al sistemelor publice. Trebuie să ne dăm seama cum putem face să funcţioneze, nu doar acum, ci peste două generaţii. Vrem reforma sistemului sanitar, un sistem de pensii care asigură o viaţă decentă. Deşi toţi afirmăm că ni le dorim, totuşi de ce nu le avem? Cum se face că, deşi le stabilim ca priorităţi, educaţia şi sănătatea sunt primele care suportă consecinţele crizelor.

În cel mai scurt timp voi chema la consultări partidele politice pentru a stabili ce obiective de ţară ne asumăm, o modalitate de lucru şi dialog permanent şi un calendar de acţiuni pentru a trece de la vorbe la fapte. Guvernele nu vor găsi niciodată suficienţi bani pentru educaţie şi sănătate, nu vor avea curajul unor schimbări de sistem dacă nu vor şti încotro merg şi unde vor să ajungă. Marile transformări nu se fac aşteptând condiţiile economice, sociale şi politice, ci asumând o viziune. Când vom face acest lucru românii nu vor mai căuta viitorul dincolo de graniţe şi vor dori să se întoarcă.

În planul politicii externe şi de securitate România îşi confirmă opţiunile. Cei trei piloni sunt parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la UE. Cuvintele cheie sunt continuitate şi predictibilitate. Liniile strategice în care statul român este angajat vor fi urmate în timpul mandatului meu.

Nu putem fi doar beneficiarii unui sistem de securitate, ci să ne asumăm şi rolul de furnizori de securitate.

Este nevoie de o creştere a bugetului MApN până la 2% din PIB. Vă propun partidelor parlamentare să găsim un consens.

În primele şase luni vreau să prezint strategia de apărare a României.

Cu toţii ne dorim o transformare a României. Schimbările de legislaţie sunt doar un pas. Ele vor trebui însoţite de o schimbare de mentalităţi, practici şi mod de lucru. Îmi doresc o Românie în care nu e timp de spectacol, pentru că puterea şi opoziţia lucrează. Una din practicile pe care ar trebui să le lăsăm în trecut sunt declaraţiile de complezenţă. Ele ştirbesc încrederea şi nu folosesc la nimic. Consens nu trebuie să fie doar în declaraţii, ci în acţiuni. Avem datoria de a veni în faţa românilor, de a comunica onest şi responsabil ce etape am parcurs, în ce stadiu suntem, cât am făcut din ce ne-am angajat şi ce urmează. Aşa voi proceda eu în calitate de preşedinte.

Mai presus de toate îmi doresc o naţiune puternică. Naţiunea română este mai mare decât suma intereselor, ambiţiilor şi reuşitelor individuale”.

La ceremonie a asistat şi soţia noului preşedinte, Carmen Iohannis, prezentă într-o lojă specială, alături de preşedintele PNL, Alina Gorghiu. În aceaşi lojă a luat loc şi Radu Câmeanu, primul preşedinte al PNL după revoluţie. Mircea Ionescu Quintus nu va fi prezent la ceremonia din Parlament, el urmând să participe, însă, la cea de predare-primire a mandatului de preşedinte, la Palatul Cotroceni.

sursa: romaniatv.net