Klaus Iohannis: ”Votul din diaspora va fi şi anul acesta extrem de important”

Imagine implicită

iohannis-titanul-600x337Preşedintele Partidului Naţional Liberal şi candidatul Alianţei Creştin Liberale la prezidenţiale, Klaus Iohannis, a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Titanul.ro despre planurile sale pentru România dacă va ajunge pe scaunul de la Cotroceni, despre relaţia sa cu fostul lider al PNL Crin Antonescu, dar şi despre cum va influenţa votul din diaspora alegerile din acest an.
Liderul PNL a comentat şi controversatul subiect al unei posibile alianţe cu Partidul Social Democrat, precum şi pe cel al posibilului sprijin oferit de Traian Băsescu în turul al doilea al prezidenţialelor.
Aţi fost profesor de fizică, iar soţia dumneavoastră de engleză. Dacă veţi ajunge preşedinte, ce aţi dori să schimbaţi în învăţământul din România?
Mie îmi place să folosesc termenul de „dascăl”, nu „profesor”. În limba română, cuvântul „dascăl” descrie mai bine ceea ce trebuie să facă cineva care a îmbrăţişat această profesie; anume să transmită valori şi cunoștințe către generaţia tânără. Eu cred că această meserie este o binecuvântare. Ajuţi generaţii întregi să îşi înceapă viaţa, să vadă binele şi frumosul în lumea din jur.
În ce priveşte sistemul de educaţie din România, avem multe de făcut. Dacă vrem o națiune prosperă, dacă vrem ca fiecare individ să-și valorifice întregul potențial, va trebui să investim în educație. Această investiţie presupune o grijă mai mare faţă de bugetul Ministerului Educaţiei, salarii performante pentru cadrele didactice, dar şi o revizuire a performanţelor sistemului. Avem nevoie şi de educaţie bazată pe excelenţă, pe lucrul bine făcut, care oferă elevilor opțiuni diverse și îi pregătește pentru piața muncii.
Consideraţi că în România ştiinţa şi cercetarea ştiinţifică reprezintă o prioritate? Vă rugăm să explicaţi care sunt, pentru dumneavoastră, domeniile ştiinţifice prioritare pe care cercetarea românească ar trebui să se axeze, domenii care ar trebui finanţate cu prioritate.
Toate statele lumii care se respectă au înţeles că viitorul înseamnă cercetare şi inovare. Cum poţi să evoluezi fără cunoaştere? Nu poţi copia la nesfârşit de la alţii. Trebuie să produci tu însuţi valoare. Observ că nu există un plan integrat la nivelul autorităţilor centrale pentru susţinerea cercetării şi inovaţiei în România. Mereu vorbim despre acest lucru şi nu se întâmplă nimic. Cercetarea trebuie corelată cu educația.
Cele mai importante domenii de cercetare în care trebuie să investim cât mai rapid sunt IT, agricultură, sănătate şi educaţie. Potenţialul intelectual există. Trebuie şi inteligenţă instituţională pentru a-l folosi corespunzător.
Ce planuri aveţi, cum vă gândiţi să abordaţi chestiunea regionalizării. Vi se pare o prioritate pentru România în momentul actual?
Regionalizarea este un proiect esenţial pentru a schimba România şi modul în care funcţionează sistemul politic central-local. Este una dintre restanţele clasei politice. Totuşi, pentru o asemenea reformă administrativă este nevoie de consens. Un preşedinte care trăieşte din conflict, indiferent ce nume poartă, nu va putea niciodată să promoveze un proiect atât de important. Este nevoie de consens şi dialog pentru a face regionalizarea în România. Ca Preşedinte voi susține reluarea unei discuții serioase cu privire la regionalizare, astfel încât să fie respectat principiul celor trei D: descentralizare, dereglementare şi debirocratizare. Descentralizarea presupune nu numai transfer de competenţe de la nivel central la nivel local, ci şi transfer de resurse. Dereglementarea presupune un just transfer de competenţe decizionale de la nivelul autorităţilor centrale către cele locale. Debirocratizarea presupune să fim foarte atenţi să nu înmulţim inutil numărul de funcţionari la nivel local.
Aţi făcut din Sibiu Capitală Culturală Europeană. Ce planuri aveţi pentru a sprijini administraţia locală publică dacă ajungeţi în cea mai înaltă funcţie în stat?
Sibiul este un proiect de succes pentru că lucrurile s-au făcut cum trebuie, s-au făcut bine, sistematic. Dacă omul este gospodar, oriunde îl pui îşi va face treabă. De aceea, eu spun că vreau să fac pentru România ce am făcut pentru Sibiu.
Aleşii locali utilizează mult sintagma de autonomie locală. Este un drept şi o capacitate efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Ca Preşedinte pot să garantez că autonomia locală va fi respectată de autorităţile centrale. Din experienţa mea de primar am învăţat că lucrurile bune se fac atunci când reuşeşti să antrenezi în jurul tău oamenii din colectivitatea locală. Oamenii sunt mai interesaţi de ce se întâmplă în comuna sau oraşul lor decât de certurile politice de la Bucureşti.
De câteva săptămâni UDMR a finalizat proiectul de autonomie a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Cum comentaţi acest proiect? Credeţi că este posibil să se realizeze la un moment dat?
Eu înțeleg rațiuni electorale, dar cred că sunt anumite teme care trebuie tratate cu responsabilitate pentru că sunt prea importante și sensibile, și nu folosite în jocul electoral. Ar fi până la urmă o dovadă de maturitate democratică, dacă astfel de teme nu ar mai fi periodic repuse pe tapet în preajma alegerilor.
România are o Constituție care trebuie respectată de toți cetățenii ei. Minoritățile din România se bucură de drepturi și libertăți la fel ca toți cetățenii, vă spune asta un etnic german, care, iată, candidează cu șanse de a deveni președinte al României.
În altă ordine de idei, eu sunt adeptul ideii că suntem o națiune de cetățeni, iar calitatea de cetățeni români este cea care ne aduce împreună, dincolo diversitatea etnică. Împărțim un spațiu comun, o istorie comună, valori comune și mai ales suntem cu toții supuși acelorași provocări și acelorași tipuri de probleme de ordin economic, social, în ziua de azi. Nu dezbinarea le va rezolva, ci capacitatea de a ne pune împreună energiile și eforturile, sigur, cu păstrarea propriei identități și specificități.
Ce părere aveţi despre exploatarea gazelor de şist?
Am spus acest lucru de mai multe ori. Un stat responsabil trebuie să îşi cunoască resursele, indiferent de natura lor. Dar nu oricum. De la explorare, cunoaștere în condiţii de siguranţă pentru oameni şi pentru mediul înconjurător până la exploatare este un drum lung. Nu susţin exploatarea gazelor de şist atât timp cât nu există o siguranţă totală pentru sănătatea oamenilor şi protecţia mediului înconjurăror şi atât timp cât există controverse cu privire la procesul legal de atribuire a acestor exploatări.
Dacă veţi ajunge preşedinte al României care va fi politica dusă în relaţiile cu Statele Unite ale Americii, Rusia, China şi Uniunea Europeană?
Aici nu există discuţii. Lucrurile sunt clare. Veți avea în mine garantul marilor orientări de politică externă și de securitate ale României: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană. Ce avem de făcut în anii următori este să depăşim gândirea de tip provincial şi să propunem cu încredere proiecte majore partenerilor noştri la nivel european şi transatlantic.
În ce privește relația cu Rusia, suntem acum într-o situație mai specială, într-o conjunctură geopolitică diferită. Iar România are datoria să urmeze demersurile de politică externă la nivelul NATO și Uniunii Europene. Când vom reveni la normalitate, putem gândi inclusiv reconstrucția relațiilor cu Rusia în special pe componenta economică.
În ceea ce privește relația cu Republica Populară Chineză, ea a înregistrat o anumită dinamică în ultimul interval de timp și trebuie să vedem până la urmă rezultatele concrete, acestea sunt importante. Cred că este necesar să explorăm toate oportunităţile de natură economică, fără a închide ochii faţă de valorile democraţiei ca regim politic. Economia fără valori etice şi morale este, mai devreme sau mai târziu, sortită eşecului.
Sunt convins că în viitorii 10 ani România poate deveni un reper important pe harta geopolitică mondială, prin furnizarea de securitate în plan regional. Acest lucru se poate întâmpla însă, numai în condiţiile în care România va fi condusă de o persoană serioasă şi respectată ca partener de discuție.
„Exodul creierelor” este o problemă cu care ţara noastră se confruntă. Cum intenţionaţi să stopaţi exodul acestora către ţările occidentale, care sunt propunerile dumneavoastră pentru ca aceştia să se întoarcă înapoi acasă, dacă doriţi acest lucru?
În primul rând românii, ca cetățeni europeni și ca cetățeni ai lumii democratice, sunt la fel de îndreptățiți ca și americanii, francezii, englezii, spaniolii sau germanii să călătorească liber în lume și să își construiască viața pe care o consideră potrivită pentru ei și familia lor. Dreptul la liberă circulație trebuie protejat.
Pe de altă parte însă, aș vrea ca opțiunea de a pleca în străinătate la muncă să nu fie generată de sărăcie și de constrângeri. Nu mai vreau să văd familii în care copiii plâng după părinții lor plecați la muncă în străinătate. Politica nu trebuie să fure speranţa românilor. Ei trebuie să simtă că şi în România există viitor, să ştie că au un preşedinte care se luptă pentru dreptul lor de a trăi într-o ţară civilizată.
Pe termen lung, obiectivul meu este de a schimba economia și societatea astfel încât cei care au căutat o viață mai bună în străinătate s-o poată găsi și acasă. România lucrului bine făcut, care este viziunea mea, înseamnă venituri, oportunități, locuri de muncă bine plătite. N-o să convingem pe nimeni să vină înapoi doar cu lozinci, ci doar dacă vom fi în stare să schimbăm economia, să schimbăm sistemele publice, învățământul, sănătatea, pensiile.
Cum credeţi că va influenţa în acest an votul din diaspora procesul electoral, în contextul în care în anul 2009 diaspora a schimbat votul din ţară? Care sunt principalele mesaje pe care doriţi să le transmiteţi în campania dumneavoastră electorală românilor din diaspora?
Votul din diaspora va fi şi anul acesta extrem de important. M-aș bucura ca românii din diaspora să voteaze într-un număr cât mai mare, pentru că știu că le pasă de țara lor, de familiile lor care sunt încă în România. Eu vreau să le spun că România se poate schimba, în bine. Ţara noastră poate arăta altfel decât este acum: cu locuri de muncă mai bine plătite, cu un nivel al corupţiei diminuat, cu sisteme de educaţie şi sănătate performante. Eu le propun o Românie a lucrului bine făcut.
Care este relaţia dumneavoastră în acest moment cu Crin Antonescu. Când aţi vorbit ultima dată cu acesta?
Nu foarte recent. Am spus recent că relaţia dintre mine şi domnul Antonescu trebuie să fie o relaţie colegială, iar implicarea în campanie, nu ar trebui să fie pentru mine, ci pentru Partidul Naţional Liberal.
Dacă nu veţi ajunge în turul doi al alegerilor prezidenţiale, pe cine veţi sprijini?
Turul doi al alegerilor se va desfăşura între mine şi domnul Victor Ponta. Asta este o certitudine. Pe de altă parte sunt convins că în turul II voi avea sprjinul majorității cetățenilor pentru proiectul meu, România lucrului bine făcut și împotriva sistemului pe care Victor Ponta îl reprezintă.
Dar dacă veţi ajunge în turul doi, veţi primi sprijinul lui Traian Băsescu dacă acesta vi-l oferă?
Am spus că aliații mei sunt cetățenii, nu un om politic sau altul.
Care credeţi că este punctul forte al principalului dumneavoastră contracandidat, Victor Ponta? Dar punctul slab?
Eu nu vreau să mă refer la persoana unui candidat sau altul, acestea sunt lucruri pe care alegătorii le vor aprecia. Pe de altă parte foarte mulți oameni cu care m-am întâlnit în această campanie mi-au spus că sunt dezamăgiți de Victor Ponta, de faptul că nu s-a ținut de cuvânt și că nu o duc mai bine de când este prim-ministru. Cred că este o premieră tristă faptul că un politican aşa de tânăr a dezamăgit chiar tinerii, pe cei care aveau aşteptări mari de la el.
În ce condiţii aţi face o alianţă cu Partidul Social Democrat?
Partidul Social Democrat este adversarul nostru în aceste alegeri prezidenţiale, exponentul unui sistem corupt, condus de baroni, aşa-zişi oameni de stânga. Este exclusă o alianţă cu PSD. Noi am construit un mare partid de dreapta, noul PNL, care se opune stângii. Ar fi ridicol să vorbim acum despre o alianță cu Partidul Social Democrat, în condițiile în care abia am părăsit o asemenea alianță pentru că PSD s-a dovedit a fi același partid din trecut, nereformat și incapabil să-și respecte angajamentele. Obiectivul nostru este să înlăturăm PSD de la guvernare, nu să facem alianță cu el și să asigurăm 10 ani de guvernare de dreapta.
Pe cine veţi numi prim-ministru dacă veţi ajunge la Cotroceni? V-aţi gândit cine vă vor fi consilierii?
Conform înţelegerii politice dintre cele două partide componente ale ACL, PNL şi PD-L, primul ministru va fi Cătălin Predoiu, dacă va exista și o majoritate pentru învestirea unui asemenea guvern. Voi vedea care va fi situația în Parlament în primul rând.
În ceea ce privește consilierii, sigur că m-am gândit. Cu siguranţă vor fi profesionişti, oameni de încredere.
De ce ar trebui să voteze românii cu Klaus Iohannis?
Pentru că va fi un preşedinte pentru care faptele vor fi mai importante decât vorbele. Eu sunt un om al promisiunilor onorate, nu al scandalului şi spectacolului. Sunt un om care construieşte, nu care distruge. Am intrat în competiţia prezidenţială cu acest gând: să facem din România o ţară care ştie ce vrea şi care poate ceea ce vrea! O Românie a lucrului bine făcut! Viitorul României stă în fapte şi nu în vorbe.
Sursa: titanul.ro