Kovesi: Imunitatea parlamentarilor ar trebui eliminată complet. E o aplicare preferenţială a legii

Imagine implicită

Laura-codruta-kovesi1-300x200Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, afirmă că imunitatea parlamentarilor ar trebui eliminată complet, apreciind că nu este normal ca un vot politic să se substituie justiţiei şi că este o aplicare preferenţială a legii, prin care se creează discriminări faţă de restul populaţiei.

Codruţa Kovesi a spus, miercuri seară, la Digi24, că nu este normal ca un vot politic să se substituie justiţiei, ea criticându-i pe parlamentari pentru că fac scut în jurul colegilor lor care au probleme cu legea, blocând actul de justiţie.

”Să fie eliminată complet (imunitatea parlamentară -n.r.). Nu e normal ca un vot al unor politicieni să blocheze justiţia sau să se substituie justiţiei (…) Orice cerere de arestare pe care procurorii o fac este supusă controlului judecătoresc (…) Dacă vorbim de solicitări de arestare preventivă, atunci avem un tratament preferenţial în favoarea parlamentarilor. Un cetăţean care nu e parlamentar şi care comite acelaşi gen de faptă poate fi arestat oricând. Un parlamentar poate comite orice faptă de corupţie pentru că Parlamentul poate proteja şi nu votează arestarea preventivă. Este o aplicare preferenţială a legii”, a spus procurorul-şef al DNA.
Referindu-se la actuali sau foşti miniştri, care nu pot fi nici urmăriţi penal fără un aviz al Parlamentului, Laura Codruţa Kovesi a amintit de cazurile foştilor miniştri Daniel Chiţoiu şi Laszlo Borbely, în care acest aviz nu a fost dat.

”Era o suspiciune, se putea confirma sau infirma. Noi nici nu am putut face o verificare pentru că nu am primit aviz. Anchetele sunt blocate”, a menţionat procurorul şef al DNA.

Kovesi a explicat şi de ce dosare din 2012 sau 2013 se soluţionează acum, spunând că un procuror lucrează şi la peste 100 de dosare anual şi precizând că de la începutul acestui an s-au înregistrat 1.500 de dosare noi la DNA, în condiţiile în care în perioada similară a anului trecut au fost peste 1.200 de dosare.

”Nu este o creştere spectaculoasă, având în vedere că într-un an de zile procurorii din DNA au de soluţionat în jur de 9.100 de dosare”, a spus Laura Codruţa Kovesi.

De asemenea, Kovesi i-a răspuns preşedintelui Klaus Iohannis, care se întreba retoric cum de nu a verificat nimeni în ultimii ani acuzaţiile de corupţie la adresa unor politicieni şi spunea că este ”bine că se întâmplă şi acum, în ceasul al doisprezecelea”.
”Eu pot să răspund pentru ce am făcut în ultimii doi ani, de când conduc Direcţia Naţională Anticorupţie. Sunt dosare cu persoane publice, cu persoane importante implicate, în ultimii doi ani. În mod constant au fost astfel de dosare, nu este o noutate. Şi în 2013, şi în 2014 au fost dosare cu miniştri, cu parlamentari, cu magistraţi, cu preşedinţi de consilii judeţene, cu primari (…) Ceea ce este interesant este faptul că foarte multe persoane vin şi denunţă fapte comise în urmă cu unu sau doi ani de zile sau după ce o anumită persoană îşi pierde funcţia publică, pentru că au mult mai mult curaj să facă acest lucru. Sunt situaţii în care dosarele au fost înregistrate în DNA în anii anteriori şi s-a lucrat pentru a se strânge probele necesare în vederea luării unor măsuri preventive”, a mai spus Codruţa Kovesi la Digi24.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, în 26 martie, o poziţie oficială în cazul unor cereri de la Parchet ajunse la Parlament pentru avizarea urmăririi penale, reţinerii şi arestării unor parlamentari, în care arăta că recentele situaţii din Parlament au blocat sau îngreunat actul de justiţie, în condiţiile în care imunitatea parlamentarilor şi a membrilor sau foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să ducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare.

„Consiliul subliniază că toţi cetăţenii, indiferent de funcţia ocupată, sunt egali în faţa legii şi susţine că principiul separaţiei puterilor în stat trebuie respectat, în primul rând, de reprezentanţii celor trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească”, arăta CSM.
De la începutul acestui an, parlamentarii nu au avizat cererile privind ridicarea imunităţii în cazul foştilor miniştri Dan Şova, senator PSD, Varujan Vosganian, senatorului PNL, Laszlo Borbely, deputat UDMR.
În raportul MCV pentru România, publicat pe 28 ianuarie, se afirmă că „au existat speranţe ca noul Statut al deputaţilor şi senatorilor, adoptat în iulie 2013, să introducă o abordare mai sistematică şi mai coerentă, în concordanţă cu principiul egalităţii în faţa legii. Cu toate acestea, anul 2014 a continuat să fie caracterizat de întârzieri în ceea ce priveşte admiterea şi respingerea cererilor formulate de organele de urmărire penală în vederea ridicării imunităţilor deputaţilor şi senatorilor”.
Documentul notează faptul că, în cursul anului trecut, procurorii DNA au cerut Parlamentului să aprobe arestarea preventivă a opt deputaţi şi a unui senator, care fuseseră acuzaţi de infracţiuni de corupţie. Dintre cele nouă cereri, cinci au fost respinse: patru de către Camera Deputaţilor şi una de către Senat.

Totodată, raportul CE arată că, în 2014, au fost formulate 12 cereri de autorizare pentru cercetarea unui ministru şi a 11 foşti miniştri pentru infracţiuni de corupţie. Camera Deputaţilor a primit două cereri, una fiind respinsă.

„Rapoartele MCV au arătat, de asemenea, necesitatea ca aceste decizii să fie motivate. Criteriile pe baza cărora cererile sunt admise sau respinse sunt în continuare neclare şi nu sunt comunicate organelor de urmărire penală”, se mai arată în document.

Sursa:mediafax.ro