Aflată la al doilea mandat în fruntea DNA, procurorul- şef Laura Codruţa Kovesi şi-ar dori ca parlamentarii să dea o lege care să le interzică celor condamnaţi definitiv pentru corupţie să rămână în funcţie.

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, vrea o schimbare de legislaţie. Prea mulţi dintre cei care au fost condamnaţi cu suspendare pentru corupţie rămân în funcţii, iar asta se întâmplă pentru că legea permite o astfel de situaţie.

„Din perspectiva DNA, am spus de mai multe ori că ar trebui o modificare legislativă prin care persoane care sunt condamnate definitiv pentru fapte de corupţie să nu mai poată exercita în continuare funcţia de care s-au folosit sau în care au comis faptele de corupţie”, a declarat Kovesi, la emisiunea „După 20 de ani” difuzată de PRO TV, citată de Agerpres.

Şefa DNA a făcut referire la faptul că „prea mulţi” parlamentari care au fost condamnaţi definitiv la închisoare, cu suspendare, sunt încă în funcţie şi îşi văd liniştiţi de treabă.

„Am văzut de foarte multe ori situaţii în care persoane care deţin poziţii au fost condamnate definitiv şi nu şi-au pierdut poziţia. Au fost parlamentari, spre exemplu, care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie şi cu toate acestea au continuat să fie parlamentari, nu şi-au pierdut funcţia, au continuat să meargă în Parlament, să voteze legi, să primească salariu.

Poate la nivel de societate ar trebui să ne gândim dacă nu cumva astfel de situaţii pot fi rezolvate şi legislativ, mai ales când avem hotărâri de condamnare definitivă”, a subliniat procurorul-şef al DNA.

Legat de presiunile exercitate asupra instituţiei în fruntea căreia a fost aleasă pentru un nou mandat, Laura Codruţa Kovesi a remarcat:

„În primii 3 ani, am văzut de foarte multe ori presiuni directe sau indirecte. Sunt presiuni asupra procurorilor DNA de toate tipurile, au mai fost si probabil o să mai fie. (…) Presiuni externe ar fi şi declaraţiile publice care se fac. Aţi văzut, de foarte multe ori persoane pe care le cercetăm, cu funcţii importante, cum comentează chiar şi despre viaţa personală sau despre persoana unui procuror care-i investighează.

Am văzut de foarte multe ori situaţii când persoane pe care le-am cercetat, după ce au ieşit din DNA, s-au dus într-un studio de televiziune, au comentat dosarul public, iar procurorii DNA nu pot sa aibă o reacţie, pentru că noi nu putem comenta public dosarele. Am văzut presiuni prin încercarea de a modifica legea, chiar şi respingerea cererilor de arestare în Parlament o putem considera o formă de presiune. (…)

Ce este foarte important este că procurorii din DNA au suficientă maturitate profesională, sunt curajoşi şi nu se lasă intimidaţi nici de aceste presiuni, nici de plângerile pe care avocaţii sau alte persoane cercetate le fac la Inspecţia Judiciară sau în altă parte. Pur şi simplu sunt oameni care cred în ceea ce fac, care respectă legea şi îşi fac datoria.”

O altă formă de presiune cu care se confruntă procurorii DNA este cea internă, a termenelor. Kovesi a explicat că, atunci când institui o măsura preventivă, a reţinerii, spre exemplu, în câteva ore trebuie să finalizezi dosarul, să intocmeşti referat de arestare, să administrezi probe.

„Este şi aceasta o presiune pentru un procuror, dar cred că niciodată nu aţi văzut un procuror DNA să se plângă”, a adăugat şefa DNA.

Vulnerabilităţi ale DNA

Intrând în capitolul vulnerabilităţi, Kovesi a atras atenţia că DNA are prea puţini procurori la dispoziţie pentru numărul mare de corupţi din România.

„Sunt în jur de 8.000 de dosare în lucru în acest moment. Una dintre cele mai mari provocări vizează volumul foarte mare de dosare cu care se confruntă DNA. Şi anul trecut am avut 10.000 de dosare în lucru în condiţiile în care doar 90 de procurori instrumentează aceste dosare”, a punctat Kovesi.

O astfel de problemă ar putea fi parţial rezolvată prin modificarea legislaţiei în sensul lărgirii ariei de aplicabilitate a acordului de recunoaştere a vinovăţiei. În acest moment, pentru a fi posibilă încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, pedeapsa maximă pentru infracţiunea în cauză trebuie să fie de 7 ani.

„Noi avem majoritatea infracţiunilor cu pedepse maxime de peste 7 ani. Dacă s-ar modifica acest prag, s-ar mişca mult mai repede dosarele, s-ar degreva instanţele”, a explicat Kovesi.

O altă vulnerabilitate identificată de procurorul şef al DNA este „continua provocare legislativă”. Cu alte cuvinte, există pericolul ca Parlamentul să „amputeze” din prerogativele agenţiei anticorupţie, după modelul Marţea Neagră.

„Există foarte des riscul ca anumite instrumente legislative pe care noi le folosim să fie modificate, anumite competenţe pe care procurorii şi magistraţii în general le au să fie modificate, există foarte multe proiecte de legi care se află în Parlament (…) în care se pun în discuţie aceste chestiuni care vizează în mod direct şi activitatea DNA.

De foarte multe ori am avut surpriza că anumite proiecte care nu erau trecute pe ordinea de zi au apărut pe ordinea de zi, anumite amendamente despre care nu se cunoştea au apărut în dezbatere şi atunci şi din această perspectivă putem spune că avem o vulnerabilitate”, a subliniat Kovesi.

Sursa: epochtimes-romania.com