Nu va fi o postare optimistă, din păcate.

Am avut ocazia să spun ce cred despre aceşti 25 de ani ce au trecut, despre prezentul ţării noastre şi despre viitorul ei. Viitorul acestei ţări nu e „scris” undeva. El depinde doar de noi şi ce vom face, cât de mult ne vom împăca cu situaţia actuală.

Vreau doar să spun că oamenii care acum pretind că reprezintă statul, nu ne reprezintă. Fie statul nu mai este al nostru, fie ei ocupă locurile pe care le ocupă împotriva voinţei oamenilor. Deşi îşi imaginează cine ştie ce, totuşi nu este ţara lor. De aceea tot repet că ei sunt pur şi simplu nişte escroci ce au ajuns unde au ajuns împotriva voinţei oamenilor. Ei uzează fără voie automobilele plătite de noi, ocupă fără voie cabinetele plătite de noi, rod fără voie fotoliile plătite de noi. Plus la asta, mai şi fură tot din banii noştri.

Eu cred, în special de această sărbătoare, că ei nu merită să stea pe scenă şi să ne felicite. Ei sunt motivul din care ţara asta nu este într-adevăr, independentă. Pentru că un stat independent nu se supune unei forţe externe, fie asta un stat străin, fie asta un grup de oameni dinafara instituţiilor statului. Un stat independent se supune doar legilor şi oamenilor acelui stat. Ei bine, nu este cazul Moldovei. Din cauza celor ce acum se numesc „guvernare” şi în special al şefului lor dinafara statului.

De aceea, eu voi merge în piaţă. Şi îi îndemn pe toţi să meargă. Pentru că e sărbătoarea mea, a noastră, nu a lor.

Şi de va ieşi Candu pe scenă, voi striga „La puşcărie” şi voi spera să mă susţină oameni din jurul meu.

Şi de va ieşi Filip pe scenă, voi striga „Demisia”, pentru că nu este prim-ministru ci este un escroc votat de un Parlament cumpărat.

Şi de vor ieşi oricine ce reprezintă această aşa-zisă „guvernare”, le voi striga pe ambele, pentru că nu au câştigat alegeri să se numească „guvernare” şi pentru că nici nu vor câştiga alegeri niciodată. Nu sunt capabili.

Iar principalul motiv din care voi ieşi în piaţă este ca să mă asigur că persoana pe nume Vladimir Plahotniuc să înţeleagă că nu are ce căuta în piaţă. Dacă vom ieşi noi, el va trebui să stea acasă.

Foarte mult aş vrea să am gânduri mai luminoase pentru ziua în care ţara pe care o iubesc împlineşte un sfert de secol. Nu am de unde. Un singur lucru îi doresc acestei ţări – ca la 30 de ani să avem o cu totul altă ţară, unde oamenii au speranţă şi au încredere în ziua de mâine. O ţară, unde nu e uşor (pentru că nu vom fi Elveţia în cinci ani), însă unde pur şi simplu ştii că mâine va fi ceva mai bine. O ţară, în care ştii că eşti protejat de lege. Cei ce pretind că ne reprezintă nu sunt capabili să ne dea anume aceste sentimente. Ne-au otrăvit această aniversare. Pentru că au furat şi au minţit prea mult. Pentru că ne-au înjosit şi ne-au făcut de ruşine în toată lumea. Pentru că încrederea nu se „restabileşte” – ea nu se iroseşte aşa cum au făcut-o ei.

Pentru că e ţara mea, pe 27 august o să ies în piaţă.

Sursa:jurnal.md