CLAN – 1. Comunitate formată din persoane legate prin relaţii de rudenie şi de limbă. 2. Grup de oameni întovărăşiţi în vederea unui scop reprobabil; clică; bandă; şleahtă; gaşcă.

Atât Republica Moldova, cât şi România, au avut la guvernare regimuri de clan, care au acaparat întreaga putere, bănci, afaceri, instituţii-cheie în stat, dar, mai ales, justiţia. Şi asta pentru a asigura paravan corupţiei, hoţiilor şi infamiilor pe care le-au comis. Comun este faptul că, în ambele cazuri, cei care au pus primii mâna pe putere au adus cu sine, la cârma statului, rude şi apropiaţi, consolidându-şi „gaşca”.

În România, după clanul Iliescu şi până la clanul Ponta a guvernat cel al fostului premier Adrian Năstase. Zile şi mai negre au venit odată cu Guvernul Ponta. În ultimii ani, presa din România a scris despre clanul liderului PSD, după ce Victor Ponta a umplut Guvernul cu rudele sale. De la naşi şi fini, până la verişori şi cumnaţi, politica de clan a regimului Ponta şi-a răspândit tentaculele în toate instituţiile-cheie din România.

„Mai întâi a fost „tata-socru”, Ilie Sârbu, un răspopit putred de bogat. Apoi a fost fata, Daciana Sârbu, făcută ministru şi europarlamentar. Apoi finul, Victor Ponta, un plagiator din judeţul Gorj, care a fost făcut prim-ministru”, se spune într-un articol din presa română.

La capitolul clan mafiot, Ponta nu prea are concurenţi. Decât poate prietenul său din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc, dar despre acesta mai târziu. Acum însă reproducem lista rudelor lui Ponta, care ocupă sau au ocupat funcţii înalte în stat şi care îi completează cercul.

Daciana Sârbu-Ponta (soţie) – europarlamentar (PSD);
Ilie Sârbu (socru) – senator (PSD);
Rodica Cazanciuc (verişoară) – directoare la Tarom;
Robert Cazanciuc (soţul verişoarei) – ministru al Justiţiei (PSD);
Gabriel Oprea (naşul de la prima cununie şi naşul de botez al primului copil) – vicepremier (UNPR);
George Maior (naşul de la cea de-a doua cununie şi naşul de botez al celui de-al doilea copil) – director SRI;
Cornelia Naum (mama) – acţionara unor firme abonate la contractele cu statul;
Alexandra Ponta-Herţanu (sora) – acţionara a unor firme abonate la contractele cu statul;
Iulian Herţanu (soţul surorii) – acţionar şi administrator al unor firme care au obţinut contracte de zeci de milioane de euro pe bani publici, multe fără licitaţie;
Ioana Pop (fină) – vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;
Claudiu Preoteasa (fin) – vice la Fondul de Mediu.

Dacă mergem mai departe, în partidul condus de Ponta lucrurile stau şi mai prost. Acum câteva săptămâni, presa din România scria că peste 400 de aleşi şi numiţi de PSD de toate rangurile figurează în dosare aflate în diverse etape. Aceştia se adaugă la lista impunătoare de miniştri, deputaţi, senatori, preşedinţi de consilii judeţene, primari de mari municipii, oameni de afaceri şi directorinumiţi de PSD, faţă de care, la acest moment, procurorii efectuează acte de cercetare devenite publice.

Chiar şi cu asemenea handicap în partid şi cu acest număr de-a dreptul şocant de aleşi compromişi, cu dosare în spate, Ponta se visa preşedinte.

În această ordine de idei, ajungem la partenerul de suflet şi pomeni electorale al clanului Ponta – finanţatorul şi liderul de facto al Partidului Democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuc. Cele mai multe relaţii de rudenie şi interese contractuale cu personaje loiale din structurile de stat şi private, financiare şi din justiţie, le are anume clica prim-vicepreşedintelui PD, care a concentrat în mâinile sale aproape toate instituţiile publice. Să-i luăm pe rând:

Vladimir Plahotniuc – prim-vicepreşedinte PD, fost deputat, ex-prim-vicepreşedinte al Parlamentului;
Raisa Apolschi (naşa) – deputat PD, preşedinte al Comisiei Juridice a Parlamentului;
Andrian Candu (finul) – ministru al Economiei, vicepremier, ex-deputat PD;
Dorin Damir (finul) – om de afaceri controversat, conducătorul din umbră al holdingului de pază „Argus”;
Iurie Luncaşu (cumnat) – supranumit „liantul” dintre Plahotniuc şi Voronin
Serghei Iaralov (personaj din anturajul lui Plahotniuc) – milionar, fost consilier al ex-ministrului Economiei Valeriu Lazăr;
Constantin Botnari (ambii s-au născut în acelaşi an şi în acelaşi sat,Grozeşti, raionul Nisporeni) – secretar general al PD şi mâna dreaptă a lui Plahotniuc, pe care îl însoţeşte peste tot;
Ghenadie Sajin (persoana de încredere a lui Plahotniuc) – director general al firmei „Finpar Invest”, care a obţinut terenuri în defavoarea statului şi a fost implicată în mai multe scheme frauduloase de tip raider; a participat la vânătoarea din Pădurea Domnească care s-a soldat cu moartea omului de afaceri Sorin Paciu;
Valeriu Zubco (cumnatul lui Sajin) – fost procuror general; participant la vânătoarea din Pădurea Domnească;
Pavel Filip (partener de afaceri) – ministru al Tehnologiei Informaţiei;
Monica Babuc (fosta consieră a lui Plahotniuc) – ministrul Culturii.

Recent, jurnaliştii de la RISE Moldova au publicat imagini cu Plahotniuc la vila de lux a acestuia din Franţa. În fotografiile făcute în perioada 2012-2013 apar mai multe dintre persoanele de încredere ale oligarhului moldovean, precum finul său, Andrian Candu, şi cumnatul său, Iurie Luncaşu, care este căsătorit cu sora lui Plahotniuc, Elena. Anterior, deputatul PCRM Grigore Petrenco a declarat că Luncaşu ar fi omul de legătură între prim-vicepreşedintele PD şi liderul comuniştilor, Vladimir Voronin.

În mass-media s-a vorbit mult despre clica lui Plahotniuc, iar declaraţii şi dezvăluiri răsunătoare la acest subiect au fost făcute chiar de politicieni şi deputaţi. Ion Butmalai, secretar al comisiei parlamentare pentru securitate naţională, a afirmat anterior, făcând trimitere la informaţii de la SIS, că pe 7 aprilie 2012 anume în biroul lui Dorin Damir a fost alcătuită schema de legalizare a acţiunilor raider la Banca de Economii. Totodată, în presă au fost informaţii precum că Damir a fost responsabil de muşamalizarea omorului din Pădurea Domnească, atunci când a fost împuşcat mortal Sorin Paciu.

Un alt membru al „familiei”, Ghenadie Sajin, administrează imperiul imobiliar al oligarhului moldovean. Este director general al firmei „Finpar Invest”, care îşi are sediul în incinta „Nobil Luxury Boutique Hotel”, una dintre proprietăţile de lux ale lui Plahotniuc. Anume prin intermediul „Finpar Invest”, în urma unor hotărâri ale CSJ, au fost preluate insulele „La Izvor” şi cafeneaua Guguţă. Totodată, sora lui Ghenadie Sajin este soţia fostului procuror general, Valeriu Zubco, demis după scandalul din Pădurea Domnească.

În acelaşi cerc de interese se încadrează Bogdan Zumbreanu, şef al direcţiei urmărire penală la CNA. Acesta este finul lui Valentin Mejinschi, directorul oficial al companiei „Argus”, care asigură paza şi securitatea domiciliului lui Plahotniuc şi a lui personală. Şi şeful de la CNA, Viorel Chetraru, are conexiuni cu PD, tatăl acestuia fiind în una dintre structurile conducerii de vârf ale Partidului Democrat. Plahotniuc s-ar afla în relaţii de interes şi cu preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, cu finul acestuia, preşedintele Judecătoriei Râşcani, Oleg Melniciuc, dar şi cu preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase.

În Republica Moldova, actualul clan a fost precedat de regimul Voronin. În acea perioadă, potrivit unor politicieni şi mai multor informaţii apărute în mass-media, Plahotniuc, ferit de ochii publici, era numit „cardinalul din umbră” al familiei Voronin. Într-un interviu de acum doi ani, Oleg Voronin declara că la guvernare se află „o adunătură de stimabili, ca în mafia italiană”, în frunte cu Plahotniuc. Fiul fostului preşedinte a mai spus atunci că „a avut încredere în Plahotniuc” şi că oligarhul a profitat de acest lucru.

„Unde sunt toate acele afaceri pe care le-aş fi luat cu forţa până în 2009? Toate sunt la Plahotniuc. El este cel care a pus mâna pe toate, într-o manieră specifică lui. Pe timpul comuniştilor se ascundea, abuzând de încrederea mea şi a unor lideri ai PCRM. Acum nu abuzează de încrederea nimănui: el acţionează direct, de maniera atacurilor raider”, a dezvăluit Oleg Voronin, în interviul pentru ziarul Adevărul.

În continuare, timp de opt ani, Republica Moldova s-a aflat sub controlul unui regim totalitar. Odată cu venirea la putere, PCRM a lansat o perioadă de lichidare a succeselor democratice şi de persecutare a tuturor celor care s-au împotrivit sistemului. Subordonând justiţia, poliţia şi serviciile secrete, Voronin a fost numit „ultimul dictator comunist din Estul Europei”. Clanul lui Voronin făcea legea în RM, unde corupţia atinsese cote enorme şi totul era de vânzare: de la decizii judecătoreşti şi până la eliminarea concurenţilor în afaceri.

Pe durata mandatului prezidenţial al lui Voronin, feciorul acestuia, Oleg Voronin, şi complicii familiei, ar fi preluat controlul asupra celor mai profitabile afaceri din domeniul financiar-bancar, energetic, construcţii, industria zahărului şi a alcoolului. Presa a scris că, în doar câţiva ani, averea lui Vladimir şi Oleg Voronin a crescut cu zeci de milioane de dolari. În perioada respectivă, atât presa din RM, cât şi cea străină, a publicat un număr mare de investigaţii cu privire la afacerile lui Oleg Voronin, obţinute prin trafic de influenţă şi şantaj.

Mafia de la guvernare nu este însă o trăsătură exclusivă a RM sau a României. Ţara vecină Ucraina a fost ostatica clanului Ianukovici timp de aproape patru ani. Odată venit la preşedinţie în 2010, Viktor Ianukovici a beneficiat de susţinerea mai multor grupuri de influenţă, conduse de oligarhi loiali acestuia. Anume atunci s-a format un nou clan, care le-a eclipsat pe celelalte.

În afară de Ianukovici, fiul cel mare al acestuia, Oleksandr, a fost considerat personajul central al clanului. Mai mulţi bărbaţi prezentaţi ca rude ale acestuia au fost numiţi de la sfârşitul lui 2010 în posturi cheie ale guvernării. Au urmat alţii: şeful administraţiei fiscale, Oleksandr Klimenko, ministrul de Interne, Vitali Zaharcenko, şi cel de Finanţe, Iuri Kolobov, care au făcut parte, de asemenea, din „familie”. Această tendinţă a fost calificată de organizaţia neguvernamentală americană Freedom House drept o „familizare” a puterii şi corupţiei în Ucraina. Termenul sugerează că familia preşedintelui Ianukovici nu numai că a beneficiat personal de funcţia sa, ci şi că a pătruns din ce în ce mai mult în centrul puterii. Clanul a mai fost calificat drept „sistem canibal” şi a fost acuzat de atac asupra companiilor profitabile şi de presiuni asupra proprietarilor.

Şi în Rusia puterea este înghiţită totalmente de regimul Putin. Publicaţia britanică The Sunday Times şi ziarul ceh Lidove Noviny scriau, cu ceva timp în urmă, că valoarea imperiului creat de Putin, format atât din afacerile proprii, cât şi din cele ale rudelor şi apropiaţilor lui Putin, ajunge la 130 de miliarde de dolari. „Clanul Putin”, aşa cum a fost numit de publicaţia cehă, a fost plasat în fruntea celor mai corupte grupuri de afaceri. Or, oameni din anturajul lui Putin, prieteni, verişorii, fratele şi fosta soţie fac şi ei parte din imperiul creat. Anul trecut, Putin s-a clasat pe locul 1 în topul celor mai bogaţi lideri politici din lume, cu o avere de 40 de miliarde de dolari.

Recent, un fost asociat din anturajul lui Putin a dezvăluit că oamenii de afaceri din Rusia au acum rolul de „ţărani aserviţi” care aparţin preşedintelui şi nicio companie din ţară nu are imunitate faţă de influenţa acestuia. În interviul pentru „Financial Times”, Serghei Pugaciov a avertizat că în lumea afacerilor din Rusia nu mai există „intangibili” şi că aceasta este tot mai mult dominată de Putin, iar economia rusă a fost transformată într-un sistem feudal în care oamenii de afaceri sunt proprietari ai propriilor active doar pe hârtie.

Sursa: jurnal.md