Organele de drept ale RM merg pe căi greşite în investigarea jafului din sectorul bancar şi de aceea este nevoie de crearea unui grup internaţional care să se ocupe de anchetă, susţine fostul şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, într-un interviu oferit corespondentului Europei Libere de la Washington.

Întrebat de Europa Liberă de ce nu a vorbit mai devreme, măcar şi în ultimii aproape doi ani de când fusese demis, Mihail Gofman a afirmat că, de fapt, a acţionat, însă discret şi că, spre regret, nu a fost auzit. „Eu nu am tăcut în aceşti doi ani: scriam, spuneam anumite lucruri, dar nu prea mulţi au reacţionat. Şi-apoi cu crima organizată nu se lucrează pe Facebook. Cine m-ar fi crezut acum doi ani? Doar toate documentele sunt secretizate”, a explicat el.

Totodată, Mihail Gofman a menţionat că va reveni în ţară peste o lună şi jumătate pentru că din SUA va pleca în UE. „Am anumite relaţii personale, oameni care mă ajută, şi am să merg şi în UE, să explic şi acolo ce se întâmplă în Republica Moldova”, a afirmat Gofman.

Fostul angajat CNA a reiterat că, în viziunea sa, doar o anchetă internaţională ar putea mişca lucrurile în acest caz. „Eu optez pentru crearea unui grup internaţional care să se ocupe de anchetă. Nu am încredere în organele de drept moldoveneşti. Eu cred că ele merg pe căi greşite. În plus, nu cred că ele sunt capabile de sine stătător să facă ceva, pentru că sunt implicate foarte multe companii americane, britanice, letone, din Noua Zeelandă. Multe din ele îşi vor schimba proprietarii, numele, adresele. Aici trebuie reacţii imediate şi o abordare complexă”, susţine Gofman.

Corespondentul Europei Libere l-a rugat să explice şi declaraţiile sale anterioare privind existenţa unei legături clare între frauda moldovenească şi Rusia. „În noiembrie 2013, din cele trei bănci pe care eu le numesc „de buzunar”, BEM, Banca Socială şi Unibank, în jur de 3 miliarde de lei au plecat spre trei bănci ruse. Acest lucru trebuie investigat. În general, trebuie să analizăm de unde a venit această schemă: eu cred că după Iaralov stau oameni foarte influenţi, începând cu politicieni moldoveni şi terminând cu oameni din ţara de unde a venit schema”, a precizat Gofman.

Totodată, Gofman mai afirmă că s-a ocupat, în timpul în care era în funcţie la CNA, şi de adunarea informaţiilor despre legăturile dintre sistemul bancar moldovenesc şi schema spălării de bani ruseşti deconspirată de avocatul rus anticorupţie Serghei Magnitsky. Urmare a decesului său într-o închisoare la Moscova în 2009, mai mulţi oficiali ruşi au ajuns într-o listă de sancţiuni internaţionale pentru încălcarea drepturilor omului în acest caz. „Am avut sarcina să adun informaţii şi să le prezint procuraturii”, spune Gofman. „Dosarul a fost deschis în 2012. Acei bani tot prin BEM au trecut, în 2007-2008. Mulţi spun că e o poveste politică, dar banii au trecut într-adevăr prin Moldova şi au plecat în bănci baltice, iar de acolo în off-shore-uri. Acum nu mai ştiu ce se întâmplă cu această investigaţie”, a adăugat Mihail Gofman.

Tabloul descris de Mihail Gofman este în general unul dintre cele mai complete din câte s-au prezentat până acum opiniei publice, la aproape doi ani de la comiterea fraudei. Potrivit versiunii sale, repetate şi în interviul pentru Europa Liberă, furtul s-ar fi produs în trei etape, mai întâi fiind înstrăinată în baza unei emisii fictive Banca de Economii; apoi prin această bancă întregul sistem fiind devalizat, banii fiind scurşi în conturile unor off-shore-uri; şi, în final, gaura fiind acoperită cu bani din rezervele valutare. Potrivit lui Mihail Gofman, principalii beneficiari ai fraudei din sistemul bancar sunt: oligarhul Vladimir Plahotniuc, apoi, într-o măsură mai mică, ex-premierul Vladimir Filat, deja condamnat la 9 ani de închisoare, iar „ideologul” marelui furt – Serghei Iaralov, o persoană din anturajul lui Plahotniuc.

Sursa:jurnal.md