EXCLUSIV – interviu realizat de Romeo Dorian Crîșmaru cu ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, înainte de vizita programată În Republica Moldova. „Voi fi în Republica Moldova pe 27 martie, când va fi marcată Unirea Basarabiei cu România, din 1918”, precizează ministrul.

 „Acordăm o atenţie sporită relaţiei cu românii din Republica Moldova. Vom continua să îi susţinem în parcursul lor european, să venim cu oferte educaţionale atractive pentru ei, să facilităm schimburile academice, programele de instruire şi formare profesională. Departamentul va continua să sprijine proiectele bune legate de limba română, de mass media în limba română” – explică ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, înainte de a efectua vizita în Republica Moldova, programată în perioada 26 – 28 martie 2015. Demnitarul român spune că, astfel, va putea marca la faţa locului momentul istoric 27 martie, ziua la care, în anul 1918, Basarabia se unea cu România. Un segment al vizitei se va derula în oraşul Bălţi, unde sunt preconizate întâlniri cu mediul universitar la Universitatea „Alecu Russo” şi întrevederi cu autorităţile locale. La Chişinău, vor avea loc întrevederi cu oficiali din zona de cultură, educaţie, afaceri externe şi a relaţiilor cu diaspora. „Mă aştept la un dialog constructiv în urma căruia să decidem care sunt proiectele de interes comun şi ce putem face pentru ca această relaţie să se dezvolte. Relaţia privilegiată cu Republica Moldova merită diversificată şi îmbogăţită cu conţinut concret pentru a deveni şi mai trainică”, spune ministrul delegat Angel Tîlvăr.

Reporter: Domnule ministru, ați preluat un minister cu o anumită specificitate, care vă aduce în față numeroase provocări. Ce credeți că își vor dori românii de pretutindeni de la dvs. și de la ministerul pe care îl conduceți și cum vă vor influența ei activitatea?

Angel Tîlvăr: Sunt cadru didactic şi, de zece ani încoace, parlamentar.  Îmi place să lucrez cu oamenii, aşa cum se întâmplă şi acum. Aş vorbi mai degrabă despre oportunităţi, nu neapărat despre provocări.  Ceea ce îşi doresc românii de peste hotare de la noi este ceea ce ne dorim şi noi de la românii de peste hotare:  să acţionăm pentru acelaşi ţel indisolubil şi vital – binele comun şi dăinuirea peste timp a identităţii noastre româneşti.

Reporter: Ați vizitat până acum mai multe comunități românești atât din diaspora, cât și din jurul granițelor, dar nu ați ajuns încă în Republica Moldova. Înțeleg că urmează o vizită în această zonă? Care ar fi obiectivele apropiatei dvs. vizite în Republica Moldova?

Angel Tîlvăr: În mod cert, orice vizită în Republica Moldova poate fi o bună ocazie de strângere a legăturilor cu românii de aici şi de dialog cu partenerii noştri din sfera publică. Vizita este planificată pentru perioada 26 – 28 martie, astfel că voi fi în Republica Moldova chiar la 27 martie, când va fi marcată Unirea Basarabiei cu România din anul 1918, un moment cu încărcătură simbolică.

În acelaşi timp, vizita reprezintă un bun prilej de evaluare şi identificare a unor noi posibilităţi de cooperare. Relaţia privilegiată cu Republica Moldova merită diversificată şi îmbogăţită cu conţinut concret pentru a deveni şi mai trainică. Un segment al vizitei se va derula în oraşul Bălţi, unde sunt preconizate întâlniri cu mediul universitar la Universitatea „Alecu Russo” şi întrevederi cu autorităţile locale. Oraşul Bălţi este al doilea centru urban din Republica Moldova. Cu o populaţie de aproximativ 150.000 de locutori, cu viaţă culturală şi academică, Bălţiul ar putea găzdui o prezenţă culturală românească mai consistentă, tocmai pentru că dispune de o anumită infrastructură culturală. Vom explora la Bălţi posibilitatea consolidării identităţii româneşti şi a suplimentării mijloacelor de informare despre România şi Uniunea Europeană.

La Chişinău, vor avea loc întrevederi cu oficiali din zona de cultură, educaţie, afaceri externe şi a relaţiilor cu diaspora. Mă aştept la un dialog constructiv în urma căruia să decidem care sunt proiectele de interes comun şi ce putem face pentru ca această relaţie să se dezvolte.

Reporter: Românii din Republica Moldova au așteptări mari de la România și mai ales de la ministerul în care dvs. gestionați un departament atât de important pentru ei. În același timp, românii din republica soră au așteptări mari și de la noul lor guvern. Ce le transmiteți, domnule ministru, românilor din Republica Moldova din perspectiva în care România a fost și rămâne cel mai aprig susținător al Moldovei și al parcursului ei european?

Angel Tîlvăr: Republica Moldova este un caz aparte. Înainte de toate, în ceea ce priveşte Republica Moldova abordarea noastră este una cuprinzătoare, în contextul comuniunii de limbă, istorie şi tradiţii. Gândim această relaţie în alţi termeni.

Românii din Republica Moldova au o serie de oportunităţi care decurg din relaţiile strânse cu România şi cu Uniunea Europeană. De altfel, mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova au luat deja contact cu Occidentul, sunt familiari cu condiţiile de muncă şi de viaţă din UE şi s-au integrat foarte bine în statele europene unde locuiesc.

Din perspectiva DPRRP, Republica Moldova are un potenţial uman extrem de bine pregătit şi de competitiv. Am văzut asta din experienţa cu beneficiarii DPRRP, din interacţiunile avute cu tinerii veniţi la studii în România şi cu cei care au participat la şcoli de vară organizate de Departament.

Acordăm o atenţie sporită relaţiei cu românii din Republica Moldova. Vom continua să îi susţinem în parcursul lor european, să venim cu oferte educaţionale atractive pentru ei, să facilităm schimburile academice, programele de instruire şi formare profesională. Departamentul va continua să sprijine proiectele bune legate de limba română, de mass media în limba română.

Reporter: Gestionați un domeniu vast și complicat și o activitate cu și pentru românii de pretutindeni. Cât de importantă este această muncă și cât de importanți sunt românii din Republica Moldova pentru dvs.?

Angel Tîlvăr: Ministerul pe care l-am preluat este unul dintre cele mai însemnate, în contextul în care milioane de români trăiesc şi muncesc dincolo de graniţele ţării. Mai mult decât atât, vorbim aici despre importanţa pe care Guvernul României o acordă comunităţilor româneşti din străinătate, fie că este vorba despre cele istorice ori despre cele create prin mobilitate.  Acest portofoliu şi  Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe constituie expresia atenţiei de care se bucură, din partea autorităţilor române, obiectivul afirmării şi păstrării identităţii lingvistice, culturale şi spirituale româneşti, în rândul acestor comunităţi.

Reporter: În Moldova există la acest moment o serie de frământări politice care vor trebui să conducă la o soluție de stabilitate și de compromis istoric pentru viitorul european al Republicii Moldova. Credeți că politicienii de aici vor găsi calea cea mai bună către Moldova europeană și cât de important este sprijinul României în această direcție?

Angel Tîlvăr: Politicienii din Republica Moldova sunt oameni cu multă experienţă, care au făcut parte din coaliţii pro-europene. Şi-au asumat o serie de valori şi de proiecte în faţa alegătorilor. De asemenea, şi-au asumat un set de valori şi un curs pro-european în repetate rânduri, în faţa partenerilor europeni. Din această asumare derivă şi mare parte din asistenţa furnizată de Uniunea Europeană, care înţelege să sprijine şi să recunoască progresele înregistrate de Republica Moldova.

În acelaşi timp, mulţi dintre politicienii din Republica Moldova au efectuat studii în România în ultimii ani şi sunt parteneri de discuţii ai politicienilor de la Bucureşti. Oamenii animaţi de o viziune modernă sunt capabili să genereze schimbarea şi să înscrie Republica Moldova, în mod definitiv, pe un curs pro-european.

România sprijină fără rezerve parcursul european al Republicii Moldova. Ne dorim o includere a Republicii Moldova în spaţiul Europei unite şi vom contribui la realizarea acestui deziderat. Anul trecut, România a sprijinit activ liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova şi a fost primul stat UE care a ratificat Acordul de Asociere cu Republica Moldova şi Georgia la 3 iulie 2014. Din aprilie 2014, cetăţenii Republicii Moldova, deţinători de paşapoarte biometrice, pot călători fără vize în spaţiul UE, acolo unde pot rămâne vreme de 90 de zile.

În august 2014 a fost inaugurat gazoductul Iaşi-Ungheni, proiect important pentru plasarea, în timp, a Republicii Moldova într-un alt context energetic. România a oferit 20 de milioane de euro pentru modernizarea unităţilor de învăţământ preşcolar din Republica Moldova, un proiect SMURD a fost lansat la Bălţi, au fost donate microbuze şi autovehicule – acestea sunt câteva dintre proiectele importante prin care, în ultimii ani, statul român a înţeles să dezvolte relaţia cu Republica Moldova.

În acelaşi timp, aş vrea să subliniez faptul că de această asistenţă concretă furnizată de România se bucură toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de limba vorbită sau de cum se declară la recensământ. Arătăm astfel, de fapt, ce înseamnă Uniunea Europeană şi opţiunea pro-europeană: şansa dezvoltării, acceptarea şi încurajarea diversităţii, absenţa condiţionărilor sau a discriminărilor în materie de minorităţi.

România face tot ce poate şi stă în puterea ei şi tocmai de aceea este nevoie ca şi Republica Moldova să orienteze lucrurile în aceeaşi direcţie. Ne dorim mult să vedem noi paşi înspre Uniunea Europeană, făcuţi de clasa politică de la Chişinău.

Reporter: Ce proiecte pe termen scurt aveți în vedere, în sprijinul românilor din R. Moldova? 

Angel Tîlvăr: La nivelul de proiecte proprii, avem dorinţa de a dezvolta infrastructura culturală în Republica Moldova, de a susţine dezvoltarea mass media şi a societăţii civile. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe pregăteşte deschiderea unui Centru de Informare al României la Universitatea de Stat din Comrat. Am beneficiat de deschidere din partea acestei instituţii de învăţământ superior. În Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, există o cerere pentru studierea şi învăţarea limbii române de către diverse categorii socioprofesionale. Centrul pe care îl vom deschide la Comrat va reprezenta un cadru potrivit pentru accesarea informaţiilor de actualitate despre România şi cultura română sau despre modul în care România s-a integrat în Uniunea Europeană.

Ne gândim, în perspectivă, şi la posibilitatea înfiinţării unui centru similar la Bălţi, unde ştim că este o cerere tot mai mare pentru limba şi cultura română şi o ofertă care trebuie diversificată în acest sens.

Din zona românilor de pretutindeni, au fost realizate numeroase proiecte în folosul românilor din Republica Moldova. Pe lângă sprijinul consistent oferit de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, aş dori să menţionez şi activitatea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Institutul a efectuat donaţii de carte către bibliotecile din Republica Moldova, ajungând şi la cele din mediul rural, a desfăşurat cursuri de formare şi pregătire la Centrul de la Crevedia. Un proiect important a fost, anul trecut, cel care a constat în organizarea unor cursuri de biblioteconomie şi bibliologie la Centrul de la Crevedia, destinate personalului bibliotecilor din Republica Moldova. Pentru anul în curs, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” îşi propune să continue cursurile de formare pentru bibliotecari şi muzeografi.

Sursa:jurnalromanesc.ro