Preşedintele moldovean Nicolae Timofti a reluat, luni, consultările cu grupurile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcţia de prim-ministru.

Liderul PD, Marian Lupu, a anunţat anterior că până pe 11 ianuarie va informa şeful statului dacă există sau nu o majoritate parlamentară şi numele candidatului la funcţia de premier ce ar urma să fie nominalizat de către preşedinte. Aşa prevede o hotărâre recentă a Curţii Constituţionale. Iar o altă hotărâre din 2012 a aceleiaşi instituţii stabileşte că o persoană asupra căreia planează „suspiciuni de corupţie” nu poate fi înaintată la funcţia de premier. Marţi, 12 ianuarie, expiră „ultimatumul” lui Nicolae Timofti, care le-a acordat o săptămâna partidelor să propună un candidat, după ce deputaţii au boicotat şedinţa la care urma să fie învestit guvernul lui Ion Sturza.

Marţi va fi înaintat noul candidat

Consilierul prezidenţial, Ion Păduraru a confirmat că partidele parlamentare vor prezenta luni, la ora 17.00, şefului statului, lista deputaţilor care vor face parte din viitoarea majoritate parlamentară. Portalul „deschide.md” scrie, cu referire la „surse avizate” că „nominalizarea candidatului la funcţia de premier va avea loc marţi, în baza unei decizii care va fi luată luni seară de Biroul Politic al PD. Deputatul PD, Sergiu Sîrbu, a dat asigurări că până la întrevederea cu şeful statului documentul „care vine să confirme existenţa majorităţii parlamentare va fi semnat de 51 de deputaţi” – exact minimul necesar pentru învestirea Guvernului.

Primii au fost invitaţi la consultări cu preşedintele socialiştii şi comuniştii, care au declinat invitaţia şefului statului. Potrivit liderului socialiştilor, Igor Dodon, negocierile „nu au nici un rost” şi partidul se pregăteşte de alegeri anticipate. „Noi considerăm că unica soluţie pentru a scoate ţara din captivitate este declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, iar alegerea unui Guvern, oricare ar fi el, ar menţine starea de captivitate a Republicii Moldova”, a menţionat Dodon. Comuniştii nu şi-au argumentat refuzul de a merge la consultări cu şeful statului.

PL şi Mihai Ghimpu îşi schimbă radical poziţia

Duminică, după şedinţa Consiliului republican al Partidului Liberal, liderul acestei formaţiuni, Mihai Ghimpu, a anunţat că PL va participa la formarea majorităţii parlamentare împreună cu deputaţii PD şi cei 14 transfugi din Partidul Comuniştilor. La această majoritate s-ar mai adăuga şi cei trei deputaţi din „grupul Leancă”, dar deocamdată nu există o declaraţie despre disponibilitatea acestora de a face parte din presupusa „majoritate”. Mihai Ghimpu, care anterior declara că „foşti comunişti nu există” şi că nu va face parte niciodată din aceeaşi majoritate cu cei 14 ex-comunişti, susţine acum că cei 14 nu au fost chiar comunişti şi că majoritatea care va fi creată va susţine parcursul european al Republicii Moldova, implementarea Acordului de Asociere cu UE şi reformarea mai multor sectoare. „Ei vin să susţină cursul european, implementarea Acordului de asociere, reforme, procuratură, justiţie. De ce să respingi o mână care vrea să-şi dea un ajutor într-un lucru bun? De-acum ei nu se mai numesc comunişti. Dar, la urma urmei, cum să vă spun, au fost ei comunişti cum am fost şi eu”, a explicat Ghimpu. Decizia liberalilor a generat un val de critici dure pe reţelele de socializare. Mai mult, liderul PL nu a exclus că ar putea accepta inclusiv candidatura controversatului finanţator al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, la funcţia de premier: „Noi nu ne orientăm după persoane, ci după cauza naţională. Avem o realitate şi, ne place sau nu, asta e”, a spus Ghimpu, adăugând că ar fi fost invocate mai multe potenţiale candidaturi la funcţia de premier (toate din partea PD) – Marian Lupu, Andrian Candu şi Vlad Plahotniuc.

Mihai Ghimpu atacă analiştii români care l-au băgat „în buzunarul lui Plahotniuc”

Totuşi, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, Mihai Ghimpu s-a arătat supărat pe unii comentatori politici români care îl asociază cu Vlad Plahotniuc. Asta după ce, în cadrul unei emisiuni la B1, fostul consilier prezidenţial român, Iulian Fota, a spus că „Ghimpu a fost aliatul lui Vlad Plahotniuc în furtul miliardului”. „Pro-românul Ghimpu, omul nostru Ghimpu este cel care l-a sprijinit şi îl sprijină pe Plahotniuc pe un joc politic absolut murdar împotriva lui Filat (liderul PLDM – n.n.). Ghimpu a sperat că dacă Filat se duce de râpă, el preia o parte din electoratul lui şi se întăreşte el politic. Ce este acum în Republica Moldova, este o mizerie pe mai multe planuri, nu doar economic, dar şi politic”, a apreciat Iulian Fota. „Îl voi acţiona în judecată pentru a-mi apăra numele şi reputaţia”, a declarat Ghimpu, subliniind că a expediat şi o sesizare Consiliului Audiovizualului din România în legătură cu acest caz. Apoi liderul PL a anunţat „o zi fierbinte” şi a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor despre „majoritatea parlamentară” ce urmează a fi anunţată luni seară.

Pericol de sciziune în fracţiunea PLDM

Nu este clar, deocamdată comportamentul PLDM. Potrivit unor informaţii apărute în presă, cu referire la surse din interiorul partidului, s-ar putea ca un grup de deputaţi liberal-democraţi să părăsească luni fracţiunea şi să semneze documentul privind crearea unei majorităţi parlamentare patronate de PD. Potrivit „Ziarului Naţional”, ar fi vorba de trei deputaţi care, la şedinţa de vineri a Biroului executiv al PLDM, ar fi optat deschis pentru participarea într-o coaliţie de guvernare care să învestească în funcţia de premier un candidat propus de PD. Totuşi, anunţul oficial făcut după respectiva şedinţă a Biroului PLDM a fost: „Negociem, dar în aceleaşi condiţii”, adică: scoaterea instituţiilor de drept de sub control politic, demisia preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu şi înaintarea unui candidat neafiliat politic la funcţia de prim-ministru. Deputatul PLDM, Iurie Ţap, a recunoscut, însă, că „discuţiile au fost contradictorii”.

Iar luni dimineaţă, PLDM a anunţat despre schimbarea „grupului de negociatori” care va participa la discuţiile privind crearea noii majorităţi parlamentare: „S-a creat o situaţie dificilă, după şedinţa (Consiliului naţional politic al PLDM – n.n.) din 8 ianuarie. Atunci, nu am avut cvorum pentru convocarea Consiliului naţional politic şi am hotărât că decizia despre cum vom proceda mai departe să o ia fracţiunea. Fracţiunea a hotărât să mergem şi să discutăm fără condiţii. Vrem să vedem la ce vom ajunge în urma discuţiilor, după care vom reveni la fracţiune. Asta nu înseamnă că vom accepta totul, dar aş prefera să mă abţin acum de la declaraţii care vizează liniile roşii de care nu putem trece. Fireşte, astfel de linii au fost trasate”, a declarat deputatul PLDM, Valeriu Ghileţchi, unul din cei trei deputaţi care, la Biroul executiv al PLDM ar fi pledat, potrivit „Ziarului Naţional”, pentru „participarea într-o coaliţie de guvernare care să învestească în funcţia de premier un candidat propus de PD”. Valeriu Ghileţchi este şi unul din cei trei noi negociatori PLDM la discuţiile pentru crearea majorităţii parlamentare.

Deputatul PLDM, Vladimir Hotineanu, a anunţat luni că va vota „pentru următorul guvern indiferent de decizia fracţiunii” din care face parte, dar a precizat că nu părăseşte grupul parlamentar al PLDM: „Jocurile s-au terminat. Nu vreau alegeri anticipate! Nu vreau să vină la putere Dodon şi Usatîi şi să pierdem tot”, a precizat Hotineanu pentru „agora.md”.

Societatea civilă îi cere preşedintelui să reziste

În legătură cu anunţul Preşedinţiei privind desemnarea noului candidat la funcţia de premier, mai multe organizaţii ale societăţii civile solicită preşedintelui Nicolae Timofti, în calitate de garant al Constituţiei Republicii Moldova, să facă faţă presiunilor de a aduce la guvernare persoane compromise. „Este regretabil faptul că participanţii la negocierile cu şeful statului nu au condamnat încercarea de a influenţa preşedintele în luarea deciziei de desemnare a candidatului la funcţia de prim-ministru, iar instituţiile de drept nu au luat atitudinea corespunzătoare faţă de acest caz”, semnalează autorii declaraţiei. Societatea civilă cere un proces transparent al negocierilor privind desemnarea unui candidat la funcţia de premier, persoanele propuse pentru funcţia de premier să fie verificate dacă au activat în corespundere cu criteriile de integritate, iar candidatul desemnat să semneze declaraţia de integritate.

Şi asta pentru că există temerea că, datorită presiunilor fără precedent exercitate asupra şefului statului, acesta ar putea să-l desemneze, marţi, pe Vlad Plahotniuc la funcţia de premier. Potrivit eurodeputatului român, Monica Macovei, „Vlad Plahotniuc este cel mai mare pericol din Republica Moldova”. Eurodeputatul susţine că PD îşi doreşte să devină cel mai puternic partid din coaliţia de guvernare sau să deţină majoritatea, iar acest lucru, potrivit ei, este „o bătălie pe aria de furat”. Potrivit Monicăi Mocovei, „Federaţiei Ruse i-a reuşit destabilizarea Moldovei!”: „Federaţia Rusă încurajează corupţia şi în Ucraina, şi în Republica Moldova, pentru că un stat corupt în fiinţa lui e un stat gangrenat, uşor de controlat şi uşor de cucerit”, a mai spus eurodeputatul.

Pericol! Marţi, în faţa Preşedinţiei

La rândul său, Consiliul Marii Adunări Naţionale (structură care şi-a asumat protestele anti-oligarhice non-stop din centrul Chişinăului) a anunţat pentru marţi, 12 ianuarie, o „conferinţă de presă”, în sprijinul preşedintelui ţării, în faţa Preşedinţiei, la care a invitat „toţi cetăţenii ţării”: „Din informaţiile care ajung la noi, mâine, se preconizează nişte acţiuni ale susţinătorilor Partidului Democrat, la Preşedinţie, prin care se va încerca mimarea sprijinului cetăţenilor faţă de proiectul lor diabolic. Consiliul Marii Adunări Naţionale a decis ca mâine, la orele 10:00, să organizeze acolo o conferinţă de presă. Trebuie să ne adunăm şi, umăr la umăr, să-l ajutăm pe preşedintele ţării să ia decizia corectă”, a anunţat secretarul Consiliului Marii Adunări Naţionale, Chiril Moţpan.

Moldova, o ruină economică: Datoria per cap de locuitor – 2000 de euro

Potrivit europarlamentarului român, Siegfried Mureşan, situaţia în Republica Moldova se înrăutăţeşte. Instabilitatea politică a dus la instabilitate economică, iar vinovaţi sunt cei care au votat căderea Guvernului Streleţ. „Cetăţenii Republicii Moldova au ajuns să resimtă în buzunare şi în viaţa de zi cu zi inconştienţa politicienilor de la Chişinău. Un raport al Băncii Naţionale al Moldovei publicat recent arată că, la 30 septembrie 2015, stocul de investiţii directe al nerezidenţilor pe piaţa economică din Republica Moldova a înregistrat o scădere de 3,9%, ajungând, astfel, sub nivelul anului 2012”, scrie europarlamentarul pe Facebook.

Conform datelor oficiale, datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat în trimestrul III din 2015 cu 60,99 milioane de dolari, echivalentul a 1,225 de miliarde de lei moldoveneşti. Valoarea datoriei externe la finele trimestrului III a constituit 6,498 de miliarde de dolari. Potrivit cursului valutar de la data de 30 septembrie, această datorie alcătuia 130,6 de miliarde de lei moldoveneşti. Aceasta înseamnă că datoria externă per cap de locuitor a ajuns la finele lunii septembrie la 36 740 lei moldoveneşti (conform datelor Biroului Naţional de Statistică, populaţia Republicii Moldova este de 3,555 de milioane). Aceasta în condiţiile în care în Moldova sunt pensionari cu venituri de numai 90 de lei/lunar, iar salariul mediu abia dacă ajunge la 4 200 de lei.

Sursa: dw.com