Maria Jomir – Flores poartă în suflet dorul de casă, rude, tradiții naționale. La cei 46 ani susține că istoria destinului său se face remarcată prin cîteva capitole inedite, cu atît mai mult că este plecată în Occident de 17 ani.

A prins gustul călătoriilor pe cînd avea 19 ani. Atunci își luase lumea-n cap pentru a găsi o viață mai bună. În Elveția s-a dus – țară frumoasă, bogată, împînzită de peisaje impresionante și localuri spectaculoase, din punctul ei de vedere.

Primii doi ani i-a trăit în orașul Lausanne, unde îngrijea de copiii unei familii de elvețieni. Mai tîrziu a fost acceptată la școala de limbi străine pentru a însuși limba franceză la un nivel avansat. Nostalgia de casă se intensifica zilnic. După doi ani de muncă și emoții a revenit în Moldova. Avea de toate, își cumpărase și un apartament. Banii pe care îi cîștigase în această perioadă au fost un sprijin important pentru frații și surorile ei,  rămași în țară.

După o pauză de trei luni s-a reîntors în Elveția. De astă dată, destinul a dus-o în Geneva, oraș cosmopolit, unde a prins rădăcini15 ani. A lucrat mult timp ca și chelneriță în mai multe restaurante din Geneva.

Familia Flores

În anul 2000 l-a întâlnit pe George, care mai tîrziu avea să-i ceară mîina și inima moldovencei. George, portughez de origine, emigrase și el în Geneva. În vara anului 2003 s-au căsătorit, iar fructul iubirii este fiul Laureano. „Copiii sunt cei mai frumoși din tot frumosul, mai ales cînd părinții provin din culturi diferite. Datorită acestui fapt, fiul meu vorbește trei limbi – portugheza a învățat-o comunicînd cu taică-său, româna –din discuțiile purtate cu mine, iar franceza este limba de instruire la școală”, spune Maria.

Laureano a moștenit calități de la ambii parinți. Maria mărturisește că fiul său este pasionat de matematică ș înregistrează succese mari. „Are o memorie fenominală și gîndește matur. Calculează în minte exerciții din patru cifre, iar tabla înmulțirii o cunoaște pe cînd avea doar 4 ani”, spune Maria. La capitolul cifrelor, susține protagonista noastră că-i seamănă leit. Tatăl său i-a inspirat pasiunea pentru fotbal. Laureano face parte din echipa de juniori la unul din cluburile de fotbal din Geneva. „Vrea să devină o personalitate în acest domeniu și să-l urmeze pe Jose Mourinho, actualul antrenor al echipei Real Madrid, care este originar din același oraș – Setubal din Portugalia – ca și soțul George”, afirmă Maria.

Mariajul familiei Flores s-a bucurat timp de 13 ani de vacanțe minunate, au cunoscut o lume comună, iar de curînd au devenit nași de cununie unor tineri din Republica Moldova. „Nu este atît de ușor să păstrezi o relație, mai ales cînd la mijloc sunt două culturi. Relația într-o familie este ca și o floare care trebuie stropită zi de zi, în caz contrar se ofilește. Am trecut prin cele 3 crize ale căsniciei, acum mergem înainte și cu fruntea sus, uniți de-o dragoste”, zice Maria. Nu întîmplător  facea această asociere. Numele soțului pe care l-a preluat – Flores, din portugheză se traduce floare.

Studiile

În Republica Moldova a studiat contabilitatea, ca mai apoi să aplice în practică cunoștințele acumulate la un post de muncă. Cu scopul de a afla mai multe subtilități ale meseriei, și-a continuat cursurile în Franța, apoi în Geneva. Astăzi această profesie o ajută să gestioneze afacerea familiei. Susține că a îndrăgit contabilitatea, întrucît e o profesie riguroasă, care cere exactitate în orice operație.

Recent a obținut diploma în științele comunicării, după ce a studiat Facultatea de Jurnalism de la ULIM. Intenționează să facă masteratul în domeniul jurnalismului la Universitatea Publică de la Geneva

Anii de studii la ULIM i-au creat mai multe oportunități. Pe lîngă faptul că-i permitea să facă naveta Chișinău – Geneva mai des, a întîlnit oameni interesanți și a descoperit cealaltă parte a sufletului său. Și pentru că studia la distanță, s-a confruntat cu unele dificultăți ce țineau de programul de studii. Maria recunoaște că atunci cînd lecția este citită de profesor este un mod mai eficient de a însuși. „Mărioară, scrie tot ce îți vine prin cap: despre cîinii vagabonți, gîndacii colorați, flori de tei, despre ploaie și soare etc. Nici o zi fără un rînd”, o sfătuiau profesorii. Prin ambiție și optimism, spune că a obținut anumite performanțe chiar și la regimul individual de studii. Adeseori meditațiile și discuțiile cu personalitățile pe care le întîlnește le publică pe blogul personal.

Maria mărturisește că urmează să lanseze o carte, pe care o va dedica familiei sale.

Activități de voluntariat

De mai bine de 3 ani este membră a Comunitații moldovenilor din Elveția. Acum un an a fost numită vicepreședintele acestei comunități. Împreună cu alți colegi- conaționali, participă activ la diferite proiecte culturale și organizează acte de caritate pentru copiii din Moldova. A inițiat acțiunea de colectare a jucăriilor pentru orfelinatele și grădinițele din R. Moldova, proiectul avînd și în prezent continuitate.

Pe lîngă toate acestea a mai făcut lucruri frumoase și utile pentru satul ei de baștină din raionul Cantemir.  Împreună cu familia sa a contribuit la înălţarea unei biserici, au procurat două clopote și au restaurat fîntîna din mahalaua copilăriei sale, lăsată de izbelişte.

Provine dintr-o familie modestă, cu mulți copii. Și fiindcă acolo unde-s mulți și nevoile sunt pe potrivă, Maria mărturisește că a fost lipsită de mai multe necesități. Acum, cînd situația s-a schimbat, trista amintire a copilăriei sale o determină ori de cîte ori își permite, să facă donații copiilor, să lase măcar un bănuț cerșetorilor ori celor sărmani.

Are două case care o așteaptă

Dorul de baștina sa o frămîntă necondiționat. Motivul reținerii este educația și studiile pe care trebuie să i le ofere fiului său. Ea spune că pleacă de acasă, ca să ajungă acasă. Pînă la urmă speră că într-o zi va reveni împreună cu familia sa în Republica Moldova.