Miniştrii de Externe ai celor 28 de membri NATO au decis, marţi, la Bruxelles, suspendarea cooperării civile şi militare cu Rusia, acuzând Moscova că a încălcat legile internaţionale şi că nu şi-a respectat angajamentele din parteneriatul cu Alianţa. Corespondenţă Gândul de la reuniunea miniştrilor de Externe NATO.

NATO îşi suspendă cooperarea de ordin practic cu Rusia, atât pe palier civil, cât şi militar, în contextul anexării regiunii ucrainene Crimeea. Decizia a fost luată de miniştrii de Externe ai Alianţei Nord-Atlantice, reuniţi marţi la Bruxelles, prima întâlnire în acest format de la criza din Crimeea. Ea oficializează, de fapt, o hotărâre a ambasadorilor, luată în 5 martie.

Aliaţii acuză Rusia că a încălcat legislaţia internaţională şi tratatele comune, precum şi încrederea pe care ar trebui să se bazeze cooperarea NATO-Rusia.

Totuşi, NATO a decis să păstreze deschis dialogul la nivel politic şi diplomatic, în speranţa detensionării situaţiei, se arată într-o declaraţie comună adoptată de miniştrii de Externe.

„Cred că proiectele de cooperare legate de Afganistan, privind rutele de tranzit, trebuie să continue, pentru că avem interesul comun de asigurare a succesului misiunii noastre în Afganistan”, a declarat Secretarul General al NATO, Anders Forgh Rasmussen.

Hotărârea privind suspendarea cooperării cu Rusia va fi rediscutată la următoarea reuniune NATO, în luna iunie, în baza modului în care va evolua situaţia până atunci.

„Sensul acestor măsuri nu este de a intra într-o formă de tensiune suplimentară cu Federaţia Rusă, ci este acela de a o determina să se angajeze în mod profund într-un proces de dialog politic şi în sensul de a reduce escaladarea tensiunilor. Dacă Rusia va acţiona în această direcţie, nu întâmplător ne-am lăsat această posibilitate deschisă, de a reexamina situaţia în luna iunie, în lumina evenimentelor care se vor scurge din acest moment până la următoarea reuniune ministerială”, ne-a explicat ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care a participat la discuţiile de marţi de la NATO.

Şeful diplomaţiei române a comentat, cu privire la vehiculata retragere parţială a trupelor ruseşti din apropierea graniţei estice a Ucrainei, că ele nu se confirmă şi că evoluţiile din zonă „nu sunt neapărat pozitive”. Acelaşi lucru l-a spus, mai devreme, şi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen: „Din păcate, nu putem confirma retragerea trupelor ruseşti (de la graniţa cu Ucraina, n.red.). Noi vedem altceva acolo. Iar aceste mişcări de trupe nu contribuie în niciun fel la dezescaladarea situaţiei”, a declarat Rasmussen, înainte de începerea reuniunii miniştrilor de Externe ai statelor NATO.

Totodată, şefii diplomaţiilor euro-atlantice, reuniţi marţi la sediul NATO din Bruxelles, au decis să aprobe de principiu o serie de măsuri concrete pe care ramura militară să le includă într-un plan menit să securizeze graniţa estică a NATO în contextul crizei ruso-ucraineană. Potrivit unui oficial NATO, aceste măsuri se referă la posibile relocări de capabilităţi militare pe termen nedefinit (aer, apă şi sol; echipamente şi personal deopotrivă), creşterea numărului de exerciţii militare, reviziuirea Forţei Rapide de Răspuns a NATO. Miniştrii de Externe şi-au dat acordul de principiu pentru aceste măsuri, urmând ca aripa militară să vină, în următoarele săptămâni, cu un plan adecvat de securizare a ţărilor din estul Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv România.

Posibilitatea relocării unor capacităţi militare ale NATO în România a fost confirmată şi de ministrul de Externe Titus Corlăţean, prezent la reuniunea de la Bruxelles, unde a vorbit despre „o schimbare profundă, fundamentală a relaţiei dintre NATO şi Federaţia Rusă”: „Una dintre consecinţe este necesitatea de a reconfirma şi de a consolida încrederea între aliaţi – este vorba despre garanţia de securitate oferită tuturor aliaţilor, inclusiv celor care se află la frontiera estică, deci şi României. Asta va presupune o serie de măsuri concrete, inclusiv în ceea ce priveşte redislocarea unor capacităţi militare ale Alianţei în regiunea noastră, inclusiv în spaţiul românesc”.

Un cuvânt de care toată lumea se fereşte la NATO este „permanent”. În locul lui, este folosit mai neutrul „cât va fi nevoie”.

Măsuri pentru susţinerea partenerilor estici ai NATO

O altă măsură adoptată marţi, la reuniunea NATO, se referă la consolidarea relaţiei cu parteneri estici (deci nu ţările membre din estul NATO, ci Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan), atât în ceea ce priveşte dialogul politic, cât şi cooperarea în plan militar, pentru a arăta sprijinul Alianţei faţă de această regiune vulnerabilă în faţa presiunilor Rusiei. Se discută, în acest sens, despre vizite bilaterale, inclusiv la nivel înalt, dialog constant, măsuri de sporire a interoperabilităţii, sprijin pentru procesul de reformare a forţelor armate. „Am sprijinit, de asemenea, aprobarea unui pachet amplu de asistenţă pentru Ucraina, în cadrul grupurilor şi formatelor de lucru prevăzute de Parteneriatul distinctiv cu NATO.

Principalele măsuri avute în vedere vizează intensificarea dialogului politic, dar şi cooperarea cu Ucraina atât la nivel înalt, cât şi la nivel de lucru”, ne-a explicat ministrul Corlăţean. De asemenea, există mai multe proiecte pentru cooperare militară, dar nu trimiterea de capabilităţi NATO în Ucraina. „Avem destule arme în Ucraina”, a exclamat ministrul de Externe de la Kiev, Andrii Deşciţa, prezent şi el la NATO.

reporter Gandul: Alina Matis

sursa: gandul.info