Din păcate, mulţi români îi ştiu mai degrabă pe “marii” interpreţi de manele sau pe starletele ce apar la televiziune şi mai puţin pe românii ce ne fac cinste la nivel mondial. Cum ar fi de exemplu oamenii de ştiinţă preţuiţi pentru realizările lor pe întreg mapamondul. Unul din ei este şi cel pe care vi-l prezentăm astăzi, un român cu totul şi cu totul deosebit, un cercetător de mare-mare valoare.

“Lumea are o textură matematică”, este el de părere. Este considerat cel mai important matematician român contemporan după Dan Virgil Voiculescu. De asemenea, Ciprian Foiaş (80 de ani) este şi cel mai mare creator de şcoală din matematica românească, spune academicianul Solomon Marcus. Profesor la Texas A&M University, SUA, face parte din careul de aşi ai matematicii româneşti.

Foiaş, alături de Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig, sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol. Academicianul  Solomon Marcus l-a cunoscut bine. El a condus seminarul de analiză matematică la promoţia din care făcea parte Ciprian Foiaş în perioada studenţiei sale la Facultatea de Matematică din Bucureşti în anii ‘60.

“Toate calităţile care l-au condus la performanţele sale ulterioare se aflau în germene la studentul din anii de început ai deceniului al şaselea al secolului trecut”, povesteşte academicianul Marcus, care spune că a ţinut legătura cu Foiaş în ultima perioadă mai mult prin telefon. “Foiaş e în Texas şi a împlinit 80 de ani. E în plină activitate. Am vorbit la telefon cu el în urmă cu doi ani, dar de văzut nu l-am mai văzut de vreo 20 de ani”. De altfel, Foiaş avea să confirme semnele bune vestite de Marcus. În anul 1995 a primit Premiul Norbert Wiener (1995), o prestigioasă distincţie oferită de Societatea Americană de Matematică. La primirea acestui premiu, Ciprian Foiaş a spus: “Pentru mine, această lume are o textură matematică şi am fost mai fericit atunci când am simţit că ceea ce am găsit este mai degrabă o descoperire decât o invenţie”.

Solomon Marcus scrie în unul din volumele sale: “Nu există, pentru el, un teritoriu pe care matematica să-l refuze”. Pentru meritele deosebite, Foiaş primeşte în anul 2000 un doctorat onorific la o universitate scandinavă. În motivaţia acordării se subliniază că i-a fost acordat “ca semn de recunoaştere faţă de excepţionalele contribuţii în cercetarea şi dezvoltarea în domeniul matematicii, cu un notabil impact la dezvoltarea legăturii dintre matematică şi alte ramuri academice”. Fire extrem de modestă, în dialogul purtat cu reporterul Jurnalul Naţional, profesorul Ciprian Foiaş s-a mărginit la a sublinia meritele colegilor săi. “Domnule Popa, vă mulţumesc pentru informaţia măgulitoare din scrisoarea dumneavoastră.

În ultimii 40 de ani, mulţi matematicieni români au avut contribuţii matematice mai importante decât  contribuţiile mele. Printre acei matematicieni, amintesc de exemplu, pe Dan Voiculescu, H.Bercovici şi S. Popa. Cu urări de bine, Ciprian Foiaş”. Academicianul Solomon Marcus mai spune despre el: “Până spre anii ’40 ai secolului trecut, singurul matematician român care a produs mulţi discipoli a fost Traian Lalescu (în ciuda faptului că nu trăise nici 50 de ani), dar niciunul dintre aceşti discipoli nu se ridicase la înălţimea maestrului lor. Azi putem spune că Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească, judecând nu numai după numărul discipolilor, ci şi prin calitatea lor. Câţiva dintre ei au fost raportori invitaţi la congrese internaţionale de matematică, iar unul anume, Dan Voiculescu, este recunoscut de Foiaş drept un geniu care şi-a depăşit maestrul (ataşaţi pt trafic aici: http://jurnalul.ro/special-jurnalul/un-roman-printre-cei-13-intelepti-ai-matematicii-fascinanta-poveste-a-savantului-supranumit-un-brancusi-al-matematicii-614933.html)”.

CV-ul unui geniu român al matematicii
Matematicianul român Ciprian Ilie Foiaş, acum profesor universitar în SUA, a văzut lumina zilei la Reşiţa în anul 1933. Născut în familia unui medic, a urmat cursurile primar şi liceal în oraşul natal, după care, în 1951, fiind olimpic cu rezultate notabile, a intrat fără concurs la Facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii din Bucureşti. După absolvire, în 1955, a fost selecţionat ca preparator şi şef al cabinet la Catedra de calcul diferenţial şi integral a profesorului Miron Nicolescu (1903-1975). Cercetător ştiinţific la Institutul de Matematică al Academiei Române (1958), ulterior lector (1962) şi conferenţiar de matematici la Institutul pedagogic de trei ani din Bucureşti.

Parcurge toate gradele universitare şi în octombrie 1966 este confirmat ca profesor la Catedra de analiză matematică a Facultăţii de Matematică şi Mecanică la Universitatea din Bucureşti. Din 1970 este îndrumător şi conducător de doctoranzi. Profesor universitar la Universitatea Paris-Sud (1978), în 1980 s-a stabilit în SUA ca profesor la Indiana University din Bloomington. Profesor invitat la universităţi importante: Dresda, Paris, Tel Aviv, Pisa. A colaborat pe linie ştiinţifică cu instituţii de învăţământ şi cercetare din Rusia, Polonia, Japonia, SUA, Italia, Germania, Ungaria şi Franţa. A prezentat comunicări ştiinţifice apreciate la Congresul internaţional al matematicienilor de la Helsinki (1978) şi la alte manifestări ştiinţifice de prestigiu, fiind membru în colectivele de redacţie a numeroase publicaţii de specialitate. Este membru onorific al Academiei de Ştiinţe din Ungaria (1993) şi al Academiei Române (1994). Deţinător al Premiului “Norbert Wiener” din partea Societăţii Americane de Matematică (AMS) şi al Premiului “Rothrock Faculty Teaching”, acordat de Indiana University, Bloomington.

Activitatea de cercetare este una prodigioasă. În domeniul ecuaţiilor diferenţiale şi cu derivate parţiale se evidenţiază cercetările sale cu privire la soluţiile ecuaţiilor Navier-Stokes din mişcările plane ale fluidelor. În ce priveşte analiza funcţionale, de asemenea Ciprian  Foiaş a avut contribuţii importante. El a furnizat şi câteva teoreme privind descompunerea simultană a mai multor operatori. S-a preocupat şi de studiul aplicaţiilor liniare şi a stabilit o teoremă importantă privind principiul selecţiei. A studiat, în colaborare cu un alt cercetător străin, contracţiile spaţiului Hilbert, introducând noţiunea de dilatare normală a unui operator normal mărginit în spaţiul hilbertian. Este autor şi coautor a peste 250 de lucrări şi studii ştiinţifice de specialitate apreciate în mod deosebit la nivel mondial.

Sursa: jurnalul.ro