Persoane înarmate neidentificate au preluat controlul, joi dimineaţa, asupra Parlamentului şi Guvernului din Crimeea, la Simferopol, capitala acestei republici autonome rusofone din Ucraina afectate de tensiuni separatiste, şi au arborat steaguri ruseşti, potrivit agenţiei Interfax. Ministrul ucrainean interimar de Interne Arsen Avakov a anunţat că întreaga poliţie a fost plasată în stare de alertă, comunică Mediafax.

Această măsură, alături de încercuirea cartierului Parlamentului, la Simferopol, de către forţele de ordine, este menită să evite „o baie de sânge în rândul populaţiei civile” şi „evoluţia situaţiei către confruntări armate”, a declarat Avakov, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

„Provocări sunt în curs”, a adăugat el, îndemnând la păstrarea „minţii limpezi”.

Totodată, Mediafax anunță că ieri Ucraina a solicitat ONU să monitorizeze „zi şi noapte” situaţia securităţii în Peninsula Crimeea.

„ Începând de astăzi (miercuri), Serviciul ucrainean de Securitate (SBU), prin intermediul Ministerului de Externe şi misiunea noastră permanentă la ONU va informa cu regularitate Biroul Secrearului General al ONU şi statele garante ale integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei, în principal Rusia şi Statele Unite, cu privire la situaţia din Republica Autonomă Crimeea”, a declarat directorul SBU Valentin Nalivaicenko miercuri.

Directorul SBU a făcut aceste declaraţii în cadrul unei întâlniri cu emisarul special al secretarului genral al ONU Robert Serry, potrivit serviciului de presă al SBU.

El a subliniat că toţi membrii Consiliului de Securitate al ONU sunt garanţii integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Nalivaicenko a solicitat ca ONU să monitorizeze nonstop, „prin toate posibilităţile”, situaţia în domeniul securităţii în Crimeea.

„Garanţiile cu privire la integritatea şi inviolabilitatea teritoriale ale Ucrainei sunt factorii de bază pentru soluţionarea tuturor problemelor privind securitatea în ţara noastră, cu asistenţa ONU”, a declarat directorul SBU.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat miercuri verificarea pregătirii pentru luptă a trupelor din centrul şi vestul Rusiei.

Această mişcare intervine pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, al cărei preşedinte prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere de protestatarii prooccidentali la sfârşitul săptămânii, în urma unor violenţe soldate cu peste 80 de morţi.

Casa Albă a recomandat „actorilor externi” să evite orice „act de provocare” în criza ucraineană, referindu-se la Rusia, care a mobilizat trupe pentru o posibilă intervenţie militară.

Îndepărtarea de la putere a lui Ianukovici a generat îngrijorări în vest cu privire la o posibilă intervenţie militară a Rusiei în regiunile proruse din Ucraina, în special în Crimeea, unde staţionează Flota Rusă la Marea Neagră. Dar oficialii ruşi au declarat public că o astfel de mişcare este improbabilă.

Crimeea, care a aparţinut mai întâi Rusiei în cadrul URSS, a fost ataşată Ucrainei în 1954. Ea continuă să găzduiască Flota rusă la Marea Neagră în cartierele istorice din oraşul portuar Sevastopol.

Scurte confruntări au avut lor miercuri între manifestanţii proruşi şi susţinătorii noilor autorităţi ucrainene la Simferopol, capitala Crimeei, în timp ce şeful Parlamentului local a exclus orice dezbatere cu privire la o eventuală secesiune.

Proruşii cer organizarea unui referendum, pe tema statutului Crimeei, situată în sudul Ucrainei şi devastată de tensiuni separatiste care s-au intensificat de la destituirea, săptămâna trecută, a lui Ianukovici.

În altă ordine de idei, procurorul general interimar al Ucrainei Oleh Mahniţki a declarat că în condițiile în care nu există dovezi cu privire la vina Iuliei Timoșenko, atunci, desigur, va fi luată o decizie obiectivă, iar în cele din urmă, toate cazurile vor fi închise.

Sursa citată menționează că Timoşenko a fost eliberată sâmbătă după ce a ispăşit doi ani şi jumătate din pedeapsa de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Ea a fost condamnată în 2011 la şapte ani de închisoare pentru că a semnat, în calitate de şef al Guvernului, un acord pe tema gazelor cu Rusia ale cărui condiţii au fost descrise drept prejudicioase pentru ţara sa.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Ucraina, în aprilie, în dosarul fostului premier Iulia Timoşenko, considerând în unanimitate drept „arbitrară şi ilegală” plasarea sa în detenţie provizorie. Judecătorii de la Strasbourg au condamnat Ucraina pentru patru încălcări ale drepturilor fundamentale ale lui Timoşenko.

Ea era judecată, de asemenea, pentru fraudă fiscală, în cadrul altui proces.

De asemenea, Timoşenko a fost inculpată în ianuarie 2013 pentru complicitate la uciderea la comandă a unui deputat, în 1996, acuzaţii pe care le-a respins în bloc, denunţând o răzbunare a puterii ce urmăreşte să o înlăture de pe scena politică.