Patronii dindărătul mass-media, de Iulian Ciocan

Imagine postare

iulian_ciocanA apărut, iată, după lungi frămîntări, un proiect de lege care obligă posturile de radio şi de televiziune să-şi divulge patronii. E cam tardiv proiectul ăsta, despre care se vorbeşte ani de zile. Demult trebuia el să apară! Şi cîte campanii electorale am avut noi cu protagonişti ritoşi, care înşirau bazaconii, la posturi conduse de boşi misterioşi! Mde… Cam tîrziu a apărut proiectul acesta, dar să ne bucurăm măcar pentru ceea ce avem în ceasul al doisprezecelea…

Mi se pare de domeniul evidenţei necesitatea transparenţei în această chestiune. În condiţiile în care cetăţeanul e bombardat zilnic cu informaţii plămădite de zeci de posturi, cunoaşterea a absolut necesară pentru ca ascultătorul să se poată orienta, să-şi păstreze discernămîntul. Una e să înghiţi o informaţie senzaţională fără să ştii cine e îndărătul făcătorului de informaţie, şi alta e să ştii cine e patronul mass-mediumului.

Simplul fapt că patronii posturilor de radio şi tv ies din conul de umbră înseamnă o lărgire considerabilă a orizontului consumatorului. Bunăoară, să admitem că tu vezi cum în fiecare zi, la un anume post tv, e făcut cu ou şi cu oţet un anume politician. În clipa în care afli cine e patronul acelui post, nu ţi se lărgeşte oare  puterea de înţelegere? Sau dacă un anume post te hrăneşte mereu cu stupidităţi, cu mostre de derizoriu şi de senzaţional ieftin, nu e profitabil oare să ştii cine e domnul care administrează facerea stupidităţilor? Eu zic că e mai mult decît profitabil.

Fireşte, acum depinde totul de parlamentari. Mă bucur că dl Chiril Lucinschi susţine adoptarea acestui proiect de lege. Dar îl vor sprijini oare ceilalţi deputaţi din PLDM?  Dar deputaţii din celelalte partide? E greu de spus. Dacă exista o dorinţă arzătoare, proiectul cu pricina era demult aprobat. Pe deasupra, există părerea că în spatele unor posturi stau cîţiva politicieni influenţi, care nu prea vor să apară în lumina reflectoarelor pe post de patroni ai mass-media. De ce nu vor? Asta e o întrebare la care ar merita să avem un răspuns…

sursa: europalibera.org