De ani de zile se vorbește permanent despre siguranța energetică a Republicii Moldova, despre posibile riscuri și amenințări, despre asigurarea alternativelor de asigurare energetică.

Moldova are și o Strategie energetică 2007-2020, adoptată încă de guvernul Tarlev la 21.08.2007.

Situația care se reliefează în legătură cu sistarea furnizării de gaze din Rusia spre Ucraina, devine alarmantă nu numai pentru Republica Moldova, dar și pentru toate țările din regiune. În prezent, asigurarea cu gaze este unul din factorii dominanţi care determină securitatea energetică a țării, influenţează nivelului de dezvoltare a economiei. Industria gazului natural constituie o ramura strategică a economiei naţionale, de nivelul dezvoltării căreia depinde stabilitatea macroeconomică şi securitatea energetică a ţării.

In context, ne confruntăm cu situaţia când Moldova azi nu dispune de o viziune strategică clară asupra asigurării securităţii sale energetice pe termen lung. Cercetările experților internaționali privind securitatea energetică a ţărilor din Estul şi Sud-Estul Europei, constată că Republica Moldova se află în cea mai proastă situaţie.

Starea în care s-a pomenit Moldova astăzi se datorează proastei guvernări a sectorului energetic și nepăsării demnitarilor responsabili de securitatea energetică a statului. La moment situația practic este ieșită de sub control, datorită faptului că responsabilii de securitatea energetică sunt obsedați de propria imagine, propria bunăstare și alegerile parlamentare care vin.

Ministerul economiei are în subordinea sa o structură mare cu denumirea de Agenţie pentru Eficienţă Energetică. Acest minister mai are și o mulțime de alte instituții și pârghii, care eficient utilizate, ar asigura o adevărată securitate energetică a țării. Însă de ce nu să fac observate rezultatele, rămâne să ne răspundă conducerea acestui minister cu suita de șefi inferiori.

Moldova ca stat are posibilități de a gestiona securitatea sa energetică, în așa mod, ca să nu depindă în totalitate de gazul rusesc. În ultimii 5 ani practic nu s-a realizat nimic în sensul asigurării unei securități energetice reale a Moldovei și punerii în aplicație a acestei strategii.

Moldova de mult trebuia să-și diversifice oportunitățile de asigurare cu resurse energetice, în principal cu gaze naturale. Mai mult, Moldova nu-și valorifică nici suportul considerabil care este dispusă Uniunea Europeană să-l acorde în sensul securității energetice.

Suportul acordat de România este de valoare exclusivă în scopul asigurării securității energetice a Moldovei. Conducta de gaze Iași-Ungheni a fost construită până la Ungheni și mai departe s-a pus dop. România este dispusă să acorde suport financiar Moldovei pentru a finaliza construcția gazoductului și pe teritoriul nostru, însă totul s-a înghețat.

Această conductă poate fi adusă chiar până la Chișinău. Mai mult, capacitatea acestei conducte poate fi lărgită, în așa fel ca Moldova să fie asigurată cu gaze în cazuri excepționale.

Este extrem de important ca conducerea țării să conștientizeze, astăzi Moldova se află la extrema asigurării cu gaze naturale. De aceea gestionarea incorectă a situației poate aduce societatea și economia țării în șanț, dacă nu chiar în prăpastie.

În situația formată, în următoarele 3-4 luni Moldova se mai poate menține, însă dacă relațiile dintre Rusia și Ucraina se vor înrăutăți, atunci, în prag de iarnă, vom primi cel mai neașteptat cadou.

Un sfat pentru Guvern:

Soluții există. Însă pentru identificarea lor este nevoie de capacități de a gândi complex și corect și, a desprinde cele mai utile concluzii pentru a administra eficient. Până nu a devenit dramatică cu totul situația în securitatea energetică a Republicii Moldova, Guvernul trebuie să inițieze în regim de urgență valorificarea de noi oportunități legate de diversificarea agenților de asigurare cu gaze naturale. În acest sens unica soluție este abordarea Uniunii Europene pentru a obține suportul aprovizionării Moldovei cu gaze naturale pe căi reversibile, inclusiv și din alte surse. Săptămâna trecută au fost reluate negocierile privind construcția gazoductului ”Nabucco”.

O altă alternativă este conectarea Moldovei la oportunitatea de dobândire a gazului din Marea Neagră de către Ucraina și România. Aceste oportunități trebuie gestionate cu mare atenție, corect și folosite la maximum în relațiile cu aceste două țări vecine, pentru folosul nostru.

Oare este azi cineva de la conducere în stare să facă asta?

sursa: costandachi.eu