Interviu cu șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău.
Republica Moldova, fost „elev model” al Parteneriatului Estic, e vazută tot mai mult acum ca un stat „capturat”, iar deputații din Parlamentul de la Chișinău se îndeamnă unii pe alții să elibereze instituțiile statului moldovenesc din presupusa „captivitate”. Există însă cu adevărat voinţă politică pentru reforme reale?

Europa Liberă: Să pornim acest dialog de la relația moldo-comunitară. Cum vă explicați dumneavoastră că, după șase ani de guvernare pro-europeană, Republica Moldova dintr-un elev model al Parteneriatului Estic a ajuns să fie un stat captiv?

Pirkka Tapiola: „Să ne uităm mai degrabă la ce a făcut din Republica Moldova o istorie de succes, fiindcă astăzi Moldova beneficiază de tot ceea ce poate primi un stat în cadrul Parteneriatului Estic. Are un Acord de Asociere, are călătorii fără de vize și, a propos, pentru a oferi acest regim de călătorii, Republica Moldova a trebuit să facă reforme reale. De aceea aici nu voi fi deloc critic. Dar dacă ne uităm la Acordul de Asociere, de fapt este un cadru pentru reforme și acesta poate să devină funcțional doar prin implementare. Și dacă ne uităm la toate lucrurile realizate până acum, ele au fost reale și cu adevărat realizate. Însă eu am impresia că nu s-a înțeles exact ce înseamnă un Acord de Asociere cu UE și ce înseamnă acest Acord pentru R. Moldova și pentru relația UE – Moldova.”

Europa Liberă: Cum se explică că aceeași clasă politică, aceeași guvernanți au făcut reforme până a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și a obține regimul liberalizat de vize și după aceea au uitat că trebuie să continue tema de acasă? Pentru că sunt angajamentele pe care și le-au luat cei de la putere.

Pirkka Tapiola: „Să începem de la faptul că negocierile nu înseamnă reforme prin sine. Fiindcă să îți asumi anumite responsabilități, nu înseamnă să le și realizezi. Adică, asumarea nu înseamnă și realizarea implicit. Și pentru a oferi Republicii Moldova un regim liberalizat de vize cu adevărat au fost necesare reforme care au și fost realizate.

Vreau să menționez aici un lucru mai specific. Când este vorba de reforme ce țin de migrație, în acel caz nu se observă interese ascunse sau interesele cuiva concret. Și dacă examinăm, de exemplu, astfel de subiecte ce țin de reforma climatului investițional care, a propos, din anul 2009 a început să scadă dramatic, sau reforma în sectorul justiției, sau corupția care este o endemie deja, sau crearea unui nou spațiu pentru investiții noi, dacă vorbim despre aspectele acestea economice, cu cât mai multe reforme se implementează în acest sens, cu atât mai îngust devine spațiul pentru realizarea anumitor interese ascunse. Și întrebarea apare: dar există oare o adevărată voință politică pentru implementarea acestor reforme necesare, reforme cu adevărat de tip european?

Fiindcă ceea ce ne dorim noi este să vedem o societate, o țară înfloritoare, prosperă, cu o bunăstare economică și socială, nepolarizată, deci, o societate care nu admite polarizare într-o regiune stabilă și prosperă. Și nu este vorba despre aspecte de geopolitică, este vorba despre transformare.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, dumneavoastră ați menționat acum un lucru foarte important, că încă din 2009 s-au observat tendințele unui mediu de afaceri neprietenos. Pe de altă parte corupția bântuie nu de azi și nu de ieri, încă de la fosta guvernare. Și unii zic că a devenit și mai pronunțată pe timpul guvernării pro-occidentale. Trebuia Uniunea Europeană să supravegheze mai mult și să intervină, atunci când lucrurile au devenit foarte dureroase? Și de ce UE a admis ca oligarhia să controleze statul Moldova?

Pirkka Tapiola: „Eu cred că aici trebuie să fim foarte atenți despre cine admite, ce, când și în ce mod. Fiindcă văd persoane ce aparțin diferitelor grupuri care vor ca altcineva să preia responsabilitatea, altcineva să facă ceva în locul dumneavoastră. Dar să nu uităm că Republica Moldova este un stat suveran, un stat independent și dacă aceste reforme, procesul de reformare, procesul de schimbare și de transformare nu va fi pornit și nu va fi susținut de pe loc, adică dacă cei din țară nu vor prelua răspunderea pentru acest proces, cum este Acordul de Asociere sau asistența noastră, nimic nu este posibil în ceea ce ține de reformarea și schimbarea țării. Să vă zic așa: angajatorii mei sunt contribuabilii din Uniunea Europeană și față de ei eu port anumite responsabilități financiare. În același timp, având în vedere situația nestabilă macroeconomică a țării după criza financiar-bancară, noi am fost nevoiți să întreprindem măsuri, cum a fost suspendarea transferurilor de suport

„Noi putem să vă oferim ajutor, asistență, însă nu putem să facem reformele în locul acestor politicieni pe care i-au votat oamenii”
bugetar până când de către guvernul Moldovei va fi încheiat un acord cu FMI, care va asigura un cadru de reforme care ne va permite să continuăm și să găsim o soluție la situația creată. De aceea noi nu putem să ne asumăm mult prea mari riscuri în ceea ce ține de responsabilitatea noastră față de contribuabilii din Uniunea Europeană. Noi, da, avem relații cu politicienii din Republica Moldova, relații normale, diplomatice, politice.

În același timp, nu noi suntem politicienii din Republica Moldova, ci sunt persoane care au fost votate de poporul Republicii Moldova și față de acești oameni ei poartă răspundere. Noi putem să vă oferim ajutor, asistență, însă nu putem să facem reformele în locul acestor politicieni pe care i-au votat oamenii. De aceea, când zicem că UE ar trebui să intervină, să zică cine ar trebui să ocupe anumite funcții sau să zică altceva exact ce ar trebui să fie făcut în Republica Moldova, nu este neapărat filosofia noastră. Fiindcă filosofia noastră se bazează pe respect față de un stat suveran.”

Europa Liberă: Stimate domnule ambasador, până a se fura miliardul din băncile Republicii Moldova, Uniunea Europeană s-a ghidat de un principiu: „mai mult pentru mai mult” (more for more). Ce se făcea mai mult în Republica Moldova: se fura sau se făceau reforme?

Pirkka Tapiola: „Principiul acesta „mai mult pentru mai mult” este un punct de plecare și se aplică în funcție de profunzimea reformelor care se realizează. Aplicarea principiului „mai mult pentru mai mult” reprezintă un program de finanțare, așa-numit program umbrelă care, pe lângă celelalte programe, se mai adaugă pentru anume acele reforme realizate. Vreau să atrag atenţia că începând cu anul 2014 deja principiul „mai mult pentru mai mult” nu mai era aplicat în raport cu Republica Moldova şi a continuat acel pachet de bază, de asistenţă oferit Republicii Moldova pe care Uniunea Europeană s-a angajat să-l ofere. Adică elementul acesta, cum este suport bugetar din partea UE, acesta a fost suspendat şi deocamdată aşa şi rămâne în aceeaşi stare. Însă proiectele de asistenţă tehnică şi diferite proiecte finanţate de UE sunt în derulare. Noi am convenit încă pe timpul guvernului Gaburici să extindem puţin asistenţa noastră, a consilierilor, la nivel înalt şi acest lucru continuă. Săptămâna viitoare vom iniţia aşa-numita evaluare din partea instituţiilor similare din cadrul UE, aşa-numitul peer review a instituţiilor supremaţiei legii în stat. În acelaşi timp noi asigurăm Republica Moldova cu resursele necesare pentru ca să-şi asume reformele pe care le implementează. Totodată, e nevoie ca Moldova să-şi asume cu adevărat reformele, să facă schimbări şi în ceea ce ţine de libertatea mass-media. Fiindcă şi aceasta este o dezvoltare şi o îmbunătăţire a situaţiei democratice în ţară. Dacă ne uităm la indicele libertăţii mass-media, Republica Moldova a scăzut în acest clasament. Totodată e nevoie de un guvern stabil.

De aceea, noi putem să scădem asistenţa prin prisma „mai mult pentru mai mult” sau să o întrerupem definitiv. Dacă analizăm întreg spectrul asistenţei oferite de UE Republicii Moldova, putem să observăm că UE într-adevăr a fost consecventă în acest sens. Însă, de exemplu, în ultimul raport cu privire la implementarea politicii de vecinătate – nu mai facem acest raport, fiindcă sunt alte instrumente de monitorizare – dar în ultimul raport care a fost emis în privinţa Republicii Moldova situaţia a fost reflectată atât din perspectivă pozitivă, cât şi din perspectivă critică. Adică au fost aduse deja în acel raport anumite critici.”

Europa Liberă: Între timp, liderul socialiştilor, Igor Dodon, încearcă să acrediteze ideea că partidele de la guvernare, partidele pro-europene, nefăcând reforme, încercau să şantajeze Uniunea Europeană că „dacă nu ne mai daţi bani, s-ar putea să se schimbe vectorul politicii externe”, adică Moldova să nu mai agreeze parcursul european, dar să-şi îndrepte calea către Uniunea Euroasiatică, dominată de Rusia lui Putin. Are dreptate domnul Dodon, când face aceste declaraţii?

Pirkka Tapiola: „Eu nu voi comenta ceea ce aţi citat dumneavoastră ca fiind spuse de domnul Igor Dodon. Eu aş zice că mai degrabă aş vrea să văd o guvernare care se realizează de dragul ţării şi o guvernare pro-moldovenească, nu o guvernare de dragul nostru sau a altor parteneri, sau entităţi străine.”

Europa Liberă: Cei care nu au reuşit până astăzi să ducă la bun sfârşit reformele, cel puţin începute, credeţi că mai au voinţă politică să facă ceea ce au ratat, adevăratele reforme? Trebuie să mai crediteze lumea cu încredere aceşti politicieni care într-un fel au compromis și parcursul european?

Pirkka Tapiola: „Ceea ce cred eu nu contează. Eu cred că ei ar trebui să răspundă la această întrebare.”
Europa Liberă: L-am auzit pe domnul Candu, revenind de la Bruxelles, că ar putea să vină mai mulţi funcţionari europeni să ajute Republica Moldova să promoveze veritabilele reforme. Când vin aceşti europeni şi de unde trebuie să înceapă?
Pirkka Tapiola: „Eu nu voi încerca să definesc ce a avut în vedere domnul Candu spunând aceste lucruri, fiindcă şi eu am fost la Bruxelles împreună cu dumnealui, dumnealui fiind preşedintele Parlamentului. Eu vreau să vă zic că sunt persoane din cadrul UE aici deja detaşate, este vorba de persoanele care lucrează în cadrul delegaţiei, dar şi a altor programe sprijinite de Uniunea Europeană anume pentru a ajuta ţara să implementeze aceste reforme. Am vorbit despre acea evaluare din partea instituţiilor similare din UE, evaluare de tip peer, care va începe săptămâna viitoare. Noi suntem gata, vă stăm la dispoziţie să ajutăm în implementarea reformelor prin diferite consilieri, prin împărtăşirea cu experienţe, prin partajarea celor mai bune practici. Dar trebuie să existe o voinţă politică de origine locală.”

Europa Liberă: Voinţa aceasta politică de origine locală cum ar trebui să se exprime, astfel încât cetăţenii să recâştige încrederea în instituţiile statului şi în clasa politică a acestei ţări?

Pirkka Tapiola: „De fapt este simplu, prin a face acele reforme. Prin schimbarea şi îmbunătăţirea climatului investiţional; prin asigurarea unui sistem de justiţie care ar convinge şi ar da încredere investitorilor străini pentru ca să vină în Moldova şi să folosească Moldova drept o bază de pe care să exporte către cea mai mare şi cea mai bogată piaţă a lumii, care a fost, a propos, deschisă Republicii Moldova prin punerea în aplicare a Zonei de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat. De asemenea, schimbarea sistemului justiţiei în aşa fel încât oamenii, apelând la acest sistem, să fie convinşi că acolo chiar se face de-a dreptul justiţie. Şi este vorba de stabilitate politică, ca guvernarea să se facă de dragul ţării şi pentru ţară, pentru a servi cetăţenii acestei ţări. Până la urmă nu este chiar atât de simplu să recapeţi încrederea cetăţenilor, dar aceasta poate fi făcut doar dacă se joacă conform regulilor şi nu se joacă cu regulile.

De aceea este important ca reformele să fie cu adevărat implementate şi viaţa cetăţenilor prin aceasta să fie schimbată spre bine. Şi aș mai vrea să adaug aici, referitor la situaţia din sistemul bancar, în acest sens este important ca să fie găsite fondurile delapidate şi persoanele responsabile pentru acest lucru să fie aduse în faţa justiţiei şi nu în sensul în care s-ar juca prin aceasta nişte jocuri politice, ci cu adevărat să se aducă în faţa justiţiei acei oameni care să contribuie, astfel încât toată situaţia aceasta să fie adusă la o finalitate foarte clară.”

Europa Liberă: Ce poate pierde Republica Moldova, dacă se continuă pe o justiţie selectivă?
Pirkka Tapiola: „În primul şi în primul rând, vreau să zic că Moldova pierde credibilitatea. Şi este vorba anume despre credibilitatea faţă de propriii săi cetăţeni. Este foarte important ca în ţară să existe justiţie imparţială, corectă, bine finanţată şi independentă. În acelaşi timp, jocurile politice se pot juca în diferite modalităţi, de exemplu, prin justiţia selectivă, prin blamarea justiţiei selective şi, respectiv, prin a nu face nimic în acest sens sau prin obstrucţionarea justiţiei.

Totodată, oamenii vor să simtă că primesc nişte răspunsuri reale la întrebările pe care şi le pun, şi le adresează de asemenea altora. Soarta Republicii Moldova este doar în mâinile ei. Este foarte important ca să fie asigurat acest sistem de credibilitate. Credibilitate aceasta ar însemna o transparenţă mai mare şi o responsabilitate mai mare internă. Adică este important ca să fie asigurată credibilitatea pentru a restabili încrederea oamenilor în acest sistem. Şi, pe lângă această credibilitate, Republica Moldova ar putea să aibă de pierdut în termeni economici şi în ceea ce ţine de nişte oportunităţi noi şi pentru dezvoltare, de asemenea. Şi, până la urmă, nu contează chiar atât de mult ceea ce credem noi comparativ cu ceea ce cred cetăţenii dumneavoastră.”

Europa Liberă: Domnule Tapiola, în şase luni au picat două guverne. Acum se discută foarte mult despre ideea instalării unui guvern apolitic. Credeţi că ar salva situaţia pe moment, s-ar depăşi criza politică atât de adâncită?

Pirkka Tapiola: „Nici eu şi nici Uniunea Europeană nu poate să spună Republicii Moldova ce fel de guvern să formeze sau ce guvern să nu formeze. De aceea întrebarea aceasta nu o voi comenta. Important pentru ţară este să aibă un guvern stabil care să poată să implementeze reformele şi să fie sprijinit de majoritatea din Parlament. Dacă ne uităm la începutul acestui an, şi aş vrea să evidenţiez câteva elemente, colaborarea dintre guvernul de pe atunci, condus de domnul Gaburici, cu partenerii de dezvoltare, acel caiet de informare cu diferite perspective pentru Republica Moldova, dacă ne uităm la toată munca făcută pentru pregătirea pentru negocierile cu FMI, care au fost de altfel de două ori amânate în acea perioadă, de asemenea, tot efortul întreprins pentru lichidarea celor trei bănci problematice în perioada guvernului Streleţ, toate acestea au fost, au pus un început foarte bun. Însă a fost nevoie şi de acţiuni care ar urma şi ar susţine aceste începuturi, care de fapt nu au avut loc, nu s-au atestat. Vreau să zis că, în cazul în care există voinţă, se găsesc şi soluţii, şi remedii.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că miliardul mai poate fi întors în Republica Moldova, în haznaua statului? Pentru că am înţeles că va fi povara care a trecut pe spatele contribuabilului moldovean, el va trebui să întoarcă ceea ce a dispărut din bănci.
Pirkka Tapiola: „Este foarte important ca aceasta să nu devină o povară care să fie pusă pe umerii contribuabililor şi trebuie să fie întreprinse toate eforturile, şi eu cred că vor fi întreprinse eforturile, pentru recuperarea acestor sume. Eu de fapt nu sunt un expert în căutarea fondurilor pierdute. De aceea, nu pot să vă răspund la această întrebare, simplu nu pot. Însă eu vreau să cred că vor fi întreprinse toate eforturile necesare pentru a recupera acei bani, acele fonduri într-o manieră cât de completă posibilă, adică cât de mult posibil.”

Europa Liberă: Între timp, reunificarea celor două maluri ale Nistrului nu se mai regăseşte printre primele cel puţin zece priorităţi ale celor care conduc astăzi Republica Moldova. Ce credeţi dumneavoastră despre şansa identificării unei soluţii durabile pentru criza transnistreană? Vă întreb pentru că şi UE este observator în cadrul procesului de negocieri „5+2”.

Pirkka Tapiola: „În ceea ce ţine de soluţionarea situaţiei cu Transnistria, eu tare aş vrea să sper că acest subiect va fi mult mai prioritar pe lista priorităţilor celor care conduc ţara, să devină cu adevărat o prioritate naţională. Pentru că ceea ce contează este bunăstarea oamenilor care locuiesc pe ambele maluri şi e nevoie într-adevăr de găsirea unei soluţii sustenabile, unei soluţii de durată, care s-ar axa, în primul şi în primul rând, pe interesele oamenilor. Şi aici contează foarte mult succesul Moldovei de dreapta râului Nistru, acele reforme care se implementează aici, cât de atractivă este această parte. Să ne uităm, de exemplu, la autonomia găgăuză, chiar dacă cred că, în cazul în care Transnistriei îi va fi oferit un statut special, acesta va fi foarte diferit de cel al Găgăuziei, totuşi uitându-ne la Găgăuzia, salut foarte mult faptul că Parlamentul recent a aprobat o hotărâre prin care instituie un grup de lucru dintre autorităţile din capitală cu reprezentanţii Adunării Populare a Găgăuziei, anume pentru soluţionarea şi pentru conlucrarea mai strânsă. De asemenea şi problema minorităţilor naţionale trebuie luată în vizor. Fiindcă oamenii trebuie să se simtă bineveniţi şi să facă parte din procesul de formare, de construire a statului. Doar prin reforme, prin incluziune şi prin sentimentul acesta că la ce acorduri şi la ce înţelegeri se ajunge ia în considerare interesele oamenilor şi îi ia pe oameni să participe şi ei, ei să se simtă parte a acestor procese.”

Europa Liberă: Dacă administraţia de la Tiraspol nu aplică prevederile Acordului de Liber Schimb ar putea să falimenteze regiunea, aşa cum se vorbeşte?

Pirkka Tapiola: „Și, de asemenea, vreau să vă zic că este foarte important de a găsit soluții pentru a aplica o formă de facilitare a comerțului în regiunea transnistreană, ceea ce ar însemna găsirea unor posibilități ca și companiile de partea stângă a Nistrului să poată să se bucure de aceleași facilități ca și companiile de pe malul drept. Totodată, eu sunt sigur că această soluție poate fi găsită cu voință politică necesară. Să nu ne uităm la scenariile foarte pesimiste, foarte încețoșate fiindcă unele mass-media deja fac lucrul acesta. Haideți să privim în viitor cu încredere pentru că obiectivul-cheie al Uniunii Europene pentru această regiune este să o vadă prosperă. Și acest lucru nu se limitează la populația care trăiește pe un mal sau pe celălalt mal. Este vorba despre populația în general care locuiește în această regiune.”

Europa Liberă: Și un mesaj pentru toți cei care ascultă Europa Liberă și mai ales pentru cei care continuă să protesteze atât în casele lor, cât și în piață. Lumea rămâne a fi nemulțumită. Cum se consolidează societatea moldavă și ce mesaj aveți pentru cetățenii Moldovei?

Pirkka Tapiola: „Pentru a schimba viața, este important de a trece de la așa-numita de mine agendă negativă la agenda pozitivă. Agenda negativă ar însemna că nu vreau aceasta, nu vreau cealaltă, nu vreau nu știu mai ce. Agenda pozitivă înseamnă ce agendă pot să îmi asum eu pentru că vreau aceasta, aceasta și aceasta. Și este mult mai ușor de a porni un dialog real în ceea ce ține de schimbările adevărate și ceea ce e necesar pentru ca țara să înceapă progresul. E nevoie de transformări, transformări democratice. Și în momentul când se produce această tranziție de la agenda negativă la agenda pozitivă anume atunci încep să se producă lucrurile. În primul și în primul rând, vreau să vă zic: nu vă descurajați, continuați să vă iubiți țara și construiți, dezvoltați în baza realităților țării. Fiindcă doar prin acceptarea acestor realități și doar după acceptarea acestora schimbările adevărate se produc.”

Valentina Ursu

Sursa: europalibera.org