La sfârşitul lui septembrie, ministrul Mediului a blocat eliberarea autorizaţiilor pentru exportul deşeurilor din procesul de producţie a unor agenţi economici din Zona Economică Liberă Bălţi, cu toate că în ultimii trei ani nu au existat probleme de acest gen.

În pofida unor declaraţii de susţinere a investitorilor străini, de promovare a ţării ca destinaţie atractivă pentru dezvoltarea afacerilor, autorităţile nu încetează să inventeze noi bariere în calea activităţii companiilor cu capital străin. Şi de această dată, sub incidenţa acestei acţiuni au căzut companii care activează în Zona Economică Liberă (ZEL) Bălţi, unde au fost realizate şi cele mai impresionante investiţii ca valoare şi număr de locuri de muncă din ultimii 5-6 ani.

Cu toate că administraţia companiei Gebauer&Griller a realizat o investiţie de circa 28 de milioane de dolari în ZEL Bălţi, reprezentanţii acesteia s-au arătat surprinşi de noua decizie, deoarece tot Ministerul Mediului doi ani la rând le elibera autorizaţia. Directorul companiei susţine că procesul de producere al companiei presupune generarea resturilor şi a deşeurilor din cupru şi cabluri metalice cu conţinut din cupru, dar acesta nu este genul de activitate de bază a companiei, ci producerea cablurilor electrice pentru industria auto.

Totuşi, Valentin Guznac, directorul Camerei de Licenţiere, se arată şi el contrariat de poziţia Ministerului Mediului, afirmând că la o şedinţă a Ministerului Economiei s-a constatat că agenţii economici din ZEL Bălţi au dreptul să exporte resturi ce provin din procesul tehnologic, fără a deţine licenţă, informează mold-street.com.

„Se creează impresia că fiecare instituţie umblă şi caută nod în papură agenţilor economici. Dacă nu adună bani la buget, poate le pică lor câte ceva”, a comentat Dinu Armaşu, director executiv al Confederaţiei Naţionale a Patronatelor din Moldova.

Motivul blocajului invocat de ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, este lipsa unei licenţe, pe când sursele portalului independent.md, afirmă că de fapt, la mijloc ar sta interesele monopolistului Metalferos, companie controlată de către prim-vicepreşedintele PD, controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc.

Un simplu calcul arată că în acest sector sunt obţinute profituri de milioane. Astfel, pe piaţa locală resturile şi deşeurile din cablu din cupru sunt achiziţionate cu 20 de lei per kg, dacă sunt cu tot cu plastic. Dacă sunt curate, adică fără plastic, apoi preţul ajunge la 63 de lei per kg.

Astfel, anual, doar compania Gebauer livra companiei Remat MG din Arad, România, peste 400 de tone de deşeuri din cupru, la un preţ ce constituia circa 60% din preţul cuprului de la Bursa de la Londra, pentru că avea şi plastic. În prezent, preţul unei tone de cupru la Bursa de la Londra este de 5300-5400 de dolari, respectiv compania Gebauer obţinea un preţ de aproximativ 4000 de dolari pentru o tonă de deşeuri.

În cazul în care va fi obligată să vândă pe loc, preţul va fi de circa 1000 de dolari tona, adică de 3-4 ori mai mic, iar diferenţa o va încasa ulterior monopolistul Metalferos. La un volum de peste 400 de tone, câştigul ar fi de peste un milion de dolari sau circa 20 de milioane de lei.

Amintim, că în 2013 Valeriu Munteanu a promovat un proiect de lege care prevedea liberalizarea pieţei de export a metalelor uzate şi eliminarea monopolului deţinut de Metalferos, dar iniţiativa a fost blocată de deputaţii democraţi şi comunişti, însă acesta a promis că va continua lupta contra acestui monopol.
Sursa:jurnal.md