Zilele trecute, în atenţia opiniei publice au intrat două proiecte de lege prin care se încearcă deschis sau disimulat introducerea monopolurilor pe piaţa jocurilor de noroc şi cea a medicamentelor. Ex-premierul Ion Sturza dă de înţeles că în spatele acestor proiecte stau interesele oligarhului Vladimir Plahotniuc, care tot mai deschis este perceput, inclusiv peste hotare, ca stăpânul de facto al Republicii Moldova.

Cabinetul de miniştri a aprobat, în cadrul şedinţei de miercuri, 7 noiembrie, hotărârea privind crearea societăţii pe acţiuni „MoldFarm”, în care Ministerul Sănătăţii va deţine sută la sută din acţiuni. Societatea nou-creată se va ocupa de achiziţionarea, importul, păstrarea, depozitarea şi comercializarea medicamentelor, precum şi a dispozitivelor medicale.

Pune bazele unui monopol „pentru a asigura concurenţa loială”

Potrivit unui comunicat al Guvernului, prin crearea MoldFarm, statul urmăreşte să obţină posibilitatea de a procura medicamente şi produse medicale necesare pentru activitatea instituţiilor medico-sanitare, la preţ de producător, evitând crizele de aprovizionare cu medicamente şi fortificând concurenţa loială pe piaţă. Totodată, autorităţile speră că prin crearea acestei societăţi vor putea fi combătute mai uşor potenţiale înţelegeri de cartel de la nivelul pieţei medicamentelor, respectiv tentaţia importatorilor privaţi de medicamente de a creşte nejustificat preţul acestora.

„Crearea unei societăţi pe acţiuni în care statul să deţină 100% şi care ar avea drept obiect de activitate achiziţionarea medicamentelor, produselor parafarmaceutice şi dispozitivelor medicale la preţ de producător din ţările de origine, şi apoi plasarea acestora pe piaţă, se înscrie în linia măsurilor care să asigure un flux continuu al acestor produse la un preţ rezonabil pentru instituţiile medico-sanitare publice din Republica Moldova”, se spune şi în nota care însoţeşte hotărârea de guvern.

Cu toate că o astfel de companie poate să ajungă lesne un monopolist pe piaţa medicamentelor, Guvernul afirmă că aceasta, din contra, ar asigura concurenţa loială.

„O societate pe acţiuni nou-creată în acest sens, în care statul să deţină 100% de acţiuni, ar deveni o pârghie eficientă pentru asigurarea concurenţei loiale pe segmentul achiziţionării de medicamente, cu excluderea situaţiilor de înţelegere de cartel între importatorii privaţi de medicamente, ori pentru excluderea situaţiei în care unii operatori economici privaţi, desemnaţi în calitate de câştigători ai procedurilor de achiziţii publice de medicamente, nu şi-ar executa obligaţiile contractuale, prin refuzul livrării produselor respective”, se menţionează în nota informativă.

Capitalul social al societăţii nou-create va fi de 20 mii de lei, iar înregistrarea companiei ar costa statul 1149 de lei. Acestea sunt singurele cheltuieli prezentate de Ministerul Sănătăţii în nota informativă cu referire la fundamentarea economico-financiară a proiectului.

Astfel, deşi vrea să pară că urmăreşte un scop nobil, de a asigura populaţia cu medicamente ieftine, să nu uităm că statul are toate pârghiile, dar şi destulă experienţă, de a transforma o companie proprie într-un monopolist pe piaţă. Odată înlăturând concurenţa, o astfel de companie ar putea avea o piaţă de miliarde la cheremul său. Acum rămâne de văzut cine va controla de facto această companie nou-creată. Apare întrebarea firească: de ce nu-şi face treaba Consiliul Concurenţei pentru a nu admite abuzuri pe piaţa medicamentului, iar pentru a soluţiona problema statul întreprinde o acţiune diametral opusă spiritului economiei de piaţă?

Monopol pe piaţa aparatelor de joc

Totodată, potrivit MoldStreet, un proiect de lege promovat de un grup de deputaţi, în frunte cu democratul Sergiu Sârbu, prevede că statul va deţine monopol la toate tipurile de jocuri de noroc, cu excepţia cazinourilor faţă de care se înăspresc condiţiile de practicare a acestui gen de activitate. Prin urmare, până la finele acestui an pe piaţa jocurilor de noroc va fi instituit monopol de stat. Cel puţin asta are în plan majoritatea parlamentară. Documentul publicat abia pe 5 decembrie pe pagina web a Parlamentului a fost deja avizat pozitiv de Guvern.

„Pe parcursul lui 2016 au fost efectuate mai multe studii care au constatat că „există riscuri majore de evaziune fiscală, riscuri sociale ce ţin de acest domeniu”, a argumentat necesitatea unui aviz pozitiv în şedinţa cabinetului de miniştri vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al Economiei. Totodată, şi Comisia juridică a dat aviz pozitiv şi, în scurt timp, iniţiativa ar putea fi inclusă pe agenda deputaţilor.

Proiectul va modifica radical actuala lege şi prevede că SA „Loteria Naţională a Moldovei” care în prezent are monopol doar la organizarea şi desfăşurarea de loterii naţionale pe întreg teritoriul Republicii Moldova, va deţine şi dreptul exclusiv de a gestiona toate activităţile de jocuri de noroc, cu excepţia cazinourilor.

Autorii iniţiativei îşi argumentează iniţiativa prin „lipsa completă de responsabilitate socială a agenţilor economici-operatori pe piaţa jocurilor de noroc, care se exprimă prin amplasarea haotică a sălilor de joc” în apropiere de şcoli, spitale, grădiniţe etc., ceea ce contribuia la atragerea activă a minorilor.

Totodată deputaţii atestă şi „lipsa unui control de stat adecvat în acest domeniu, ceea ce punea în pericol principiul echităţii (dreptăţii) faţă de toţi participanţii la acest proces, atât a organizatorilor, cât şi a jucătorilor”.

În consecinţă, ei propun ca Ministerul Finanţelor să preia de la Camera de Licenţiere atribuţiile de reglementare şi supraveghere a domeniului jocurilor de noroc. De asemenea, se preconizează modificarea sistemului de impozitare a tuturor câştigurilor din jocurile de noroc şi interzicerea publicităţii domeniului.

Aparatele de joc aşteaptă deja

Potrivit newsmaker.md, care citează surse de pe piaţă, proiectul are scopul de a trece sub controlul unui parteneriat public-privat a întregii industrii a jocurilor de noroc. Totodată sursele susţin că circa 1.500 de aparate de joc sunt deja pregătite pentru livrare în Moldova. Or cele existente nu vor mai corespunde cerinţelor impuse de legea promovată care prevede că aparatele trebuie să deţină certificatul GLI-11, aplicat în special în SUA, Canada, Australia şi Spania.

Moldova, ţara „Metalferos”

Sub acest titlu, fostul premier Ion Sturza critică dur cele două proiecte de lege într-o postare pe pagina sa de Facebook. „E greu să te abţii să nu comentezi când vezi atâta nesaţietate… De ce să faci afaceri pe bune? Să pui sămânţa în pământ, să coci pâine, să dai mâncare la vite, când ai o ţară de… moldoveni, mici robi pe plantaţii! „Ingenioasă” idee – monopolul de stat! Au început-o cu colectarea metalelor uzate. Au continuat cu importul de energie, traficul de telecom, exportul de grâne, importul de făină. Plăcuţe auto, documente de identitate. Un aeroport, o companie aeriană şi multe altele. O „sanare” de bănci cu furtul de miliarde… Matriţa economică! Prin „căpuşe” au scos sute (!) de milioane de USD”, comentează Ion Sturza.

„Acum e grijă mare de pătimiţii jocurilor cu noroc, un nou monopol. Nu excluderea lor completă. Nu. Concentrarea într-o companie de „stat”. Şi ca lucrurile să fie şi mai rapide, un standard de „maşinuţe” noi, ca la Las Vegas. Unde sunt miile de maşinuţe? Deja la vamă… Ce mai este „dulce” în ţara asta? Ce consumă zilnic „robii de pe plantaţii”? Corect! Medicamente. Să ne tragem şi o companie de „stat” pentru importul medicamentelor”, scrie fostul premier.

Totodată, Ion Sturza se referă la dedesubturile coaliţiei parlamentare, la majorarea vârstei de pensionare şi la umilirea oamenilor, cărora li se strecoară bănuţi printre degete.

Amintim că Metalferos este o companie de stat, care deţine monopolul pe piaţa colectării şi exporturilor de metal uzat, despre care se ştie că este controlată de către oligarhul Vladimir Plahotniuc încă din perioada guvernării comuniste şi prin intermediul căreia controversatul miliardar face profituri fabuloase. Acum modelul Metalferos se încearcă a fi multiplicat prin crearea celor două companii.

Sursa:jurnal.md