Vlad Plahotniuc

Supranumit „stăpânul” Republicii Moldova, după ce a furat o ţară întreagă şi nu a păţit nimic pentru asta, dimpotrivă, a fost cocoţat din nou în Parlament, Vladimir Plahotniuc a ajuns iar la guvernare. Deşi se declară proeuropean, oligarhul din PD a promovat atacuri raider asupra băncilor şi dosare penale de răfuială, numai nu reformele pe care le cer europenii. Pe unde prin şantaj, pe unde prin şiretlicuri, pe unde prin saci cu bani, Plahotniuc îşi atinge scopurile indiferent care sunt acestea şi îşi înlătură oponenţii cu o dibăcie de mafiot. Exact aşa cum a fost diagnosticat acum câţiva ani de un renumit psihiatru din străinătate, care, în urma unui studiu intens, i-a pus lui Plahotniuc diagnosticul „tulburare antisocială de personalitate”.

Acea analiză a arătat că disfuncţiile profunde în personalitatea lui Plahotniuc se manifestă prin următoarele caracteristici comportamentale: egocentrism marcant, lipsa totală a culpabilităţii, se mândreşte cu faptul că niciodată nu-şi iartă duşmanii şi nu lasă niciodată nepedepsită vreo acţiune ce l-a deranjat, este ferm convins că trebuie să-i pedepsească pe toţi cei care nu l-au apreciat, este extrem de manipulator, minte virtuos, refuză să se adapteze normelor morale şi sociale, devine exploziv la cel mai mic indiciu că nu el este superior în toate, degradează la episoade micropsihotice paranoice etc.

„Subiectul va începe să atace actualii parteneri imediat ce vigilenţa lor este adormită. Atacul va fi întotdeauna realizat cu mâinile altora, dar subiectul nu va rezista tentaţiei ca să nu afle duşmanii că anume el i-a pedepsit. Deoarece acţiunile agresive şi tentativa de control total se vor manifesta şi asupra societăţii, care este de vină că nu îl iubeşte suficient, subiectul va proceda şi cu societatea la fel ca şi cu partenerii: va adormi vigilenţa prin acţiuni de caritate, prin declaraţii de grijă de bunăstarea poporului, prin susţinerea valorilor de cultură etc. Dar indiferent de aclamaţii, subiectul va începe să suspecteze că poporul îi vrea răul şi nu apreciază suficient jertfa subiectului. Din acest moment, subiectul va începe să distrugă, să pedepsească poporul – să utilizeze pârghiile sale pentru majorarea preţurilor, pentru măsuri represive, chiar şi pentru subiecţi neînsemnaţi pentru el, dar care tot merită să sufere”, profilul psihologic, realizat de Gabbard, M.D., profesor de psihiatrie, Director al Clinicii Psihiatrice Baylor.

Atunci psihiatrul a menţionat şi finalităţile posibile ale aflării lui Plahotniuc la guvernare: ori va fi scos în furci prin revolte masive, ori va merge la autodistrugere. „De regulă, tipii cu comportament antisocial ca Plahotniuc sunt criminali şi deţinuţi în penitenciare chiar din copilărie. Pe măsura maturizării, crimele acestora devin tot mai crude şi mai camuflate”, se mai spunea în analiza psihologică a lui Plahotniuc.

O mare parte dintre cele expuse în profilul său psihologic deja s-au conturat, începând cu faptul că la iveală au ieşit legăturile lui Plahotniuc cu mafia rusească „Solnţevskaia”, lucru pentru care a fost monitorizat de Interpol timp de cinci ani.

Şi tendinţa de a minte virtuos, menţionată de renumitul psihiatru, a fost demonstrată publicului în repetate rânduri. Plahotniuc a minţit despre tot ce s-a putut – şi despre dubla identitate, şi despre averile şi proprietăţile pe care le deţine, cum ar fi vila din Franţa, şi despre monitorizarea de către Interpol, acestea fiind doar vârful aisbergului din minciunile sale.

Matrapazlâcurile comise din umbra guvernării comuniste, urmate de venirea lui pe arena politică, însoţită de preluarea forţată la pachet a zeci de afaceri, dosare la comandă, atacuri raider la mai toate băncile din RM, cazul Magniţki şi cele 450 de milioane de dolari, în spatele căreia s-a aflat Plahotniuc, construirea unui întreg orăşel media, pentru a manipula societatea, controlul tuturor organelor de forţă şi a întregului sistem judecătoresc din ţară – toate acestea sunt doar o parte dintre ilegalităţile comise de oligarhul Plahotniuc, de care a fost acuzat public în nenumărate rânduri, o mare parte dintre ele fiind demonstrate chiar de justiţia internaţională. Unul dintre cele mai grave cazuri care au zguduit RM, cu Plahotniuc în unul dintre rolurile principale, rămâne a fi vânătoarea din Pădurea Domnească, în 2012, când a fost împuşcat mortal omul de afaceri Sorin Paciu. La vânătoarea fatală a luat parte un şir impunător de politicieni, oameni de afaceri, judecători şi procurori, dintre care o mare parte – din anturajul lui Plahotniuc, sub egida căruia s-a şi muşamalizat cazul.

Ajuns din nou în Parlament, Plahotniuc se ascunde sub paravanul integrării în UE, chiar dacă a sfidat în cel mai deschis şi obraznic mod tot ce înseamnă valori europene.

După sfârşitul erei comuniste la cârma Republicii Moldova, în 2009, întreaga societate şi-a pus speranţele într-un viitor luminos al ţării, înscris în spiritul UE – o justiţie reformată, instituţii de stat independente, un stat prosper, precum blocul ţărilor occidentale civilizate. Toate însă au ajuns pe mâinile lui Plahotniuc, care a luptat cu dinţii până în ultima clipă, doar ca în RM să nu calce picior de procuror general european, un lucru vital important pentru ţară, însă şi o situaţie în care Plahotniuc risca să fie primul demnitar din RM, trimis în puşcărie.
• Esenţa lui Plahotniuc este profund obscură, banditească, mafiotică, în sfârşit, autocratica – de genul Ianukovici, numai că într-o variantă mai degradantă. Esenţa lui se înscrie armonios şi organic în spiritul regimului Putin, dar şi mai aproape de spiritul mafiei ruseşti Solntsevskaya. Aflarea lui Plahotniuc în coaliţia proeuropeană este straină esenţei lui lăuntrice, este nenaturală pentru el.
• În acest moment, Plahotniuc este stăpânul real al Moldovei, din umbră, iar scopul lui final este să devină stăpânul real al Moldovei şi pe faţă, să devină preşedinte de ţară. El planifică să continue furturile, teroarea elitei economice şi politice a Moldovei, creând un regim hibrid între Putin şi Ianukovici, dar cu elemente puternice de Solntsevskaya.
• Moldova trebuie să se înscrie în spiritul UE – să reformeze justiţia, să-şi întărească instituţiile, să devină stat civilizat, prosper, înscris în blocul ţarilor civilizate.
• Scopul lui Plahotniuc şi scopul UE sunt profund antagoniste. Nedorinţa lui Plahotniuc de a accepta un procuror european şi o Misiune UE pentru Justiţie în Moldova este partea vizibilă a acestei lupte între doua sisteme de guvernare (Vest şi Est). UE trebuie să înţeleagă clar că lupta se va da cu Plahotniuc, care este esenţa sitemului rusesc corupt în Moldova. Dacă Plahotniuc menţine controlul justiţiei, Moldova ramâne, de facto, în zona rusească de influenţă, ca esenţă şi tip de guvernare.
• În desemnarea procurorului european, UE şi Misiunea UE în Moldova sunt direct şi vital intersate toate partidele parlamentare – aceasta este unica salvare pentru liderii şi membrii acestor partide de teroarea instituită de Plahotniuc în Moldova şi care se va agrava în caz că Plahotniuc devine preşedinte ori continuă să-şi exercite puterea din umbră.

Sursa:jurnal.md