Într-un răspuns oficial de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, venit pe adresa redacţiei noastre, se arată clar că preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a examinat dosarul Norma, al cărui reprezentant era prietenul său, Victor Berlinski şi nu a depus vreo cerere de abţinere.

Cu toate că regulamentul CEDO e tranşant în acest sens, fostul magistrat la Curte, actualul şef al CSJ, Mihai Poalelungi, nu s-a retras de la examinarea cauzei. În răspunsul primit de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului este menţionat că Poalelungi nu a depus nicio solicitare în acest sens. În dosarul în care Republica Moldova ar putea pierde peste 130 de milioane de lei este cunoscută prietenia dintre magistratul Mihai Poalelungi şi reprezentantul Norma, Victor Berlinski.

Întrebat de ce nu s-a retras de la examinarea cauzei la CEDO, Mihai Poalelungi a declarat că nu a existat niciun conflict de interese cauzat de relaţia de amiciţie dintre el şi Berlinski. Ulterior, Poalelungi a refuzat să mai răspundă la întrebări legate de dosarul Norma.

Până la urmă, în spatele camerei de luat vederi, Mihai Poalelungi, a negat faptul că a fost în incompatibilitatea de a examina această cauză, argumentând că ar fi judecat dosarul în executare, şi nu în fond, pentru a fi obligat să se retragă.

Precizăm, însă, că dosarul a implicat ambele proceduri, iar regulamentul CEDO nu face diferenţiere între ele. În răspunsul obţinut de la CEDO se mai arată că dreptul de a cere ca Poalelungi să se retragă de la examinarea dosarului, din cauza relaţiei de prietenie cu reprezentantul firmei Norma, l-au avut toate părţile implicate în proces – adică şi statul. Republica Moldova a fost reprezentată de agentul guvernamental Vladimir Grosu, în prezent viceministru al Justiţiei.

Contactat pentru un comentariu, Grosu a negat că ar fi ştiut atunci despre prietenia dintre Poalelungi şi Berlinski, dar a adăugat că nici nu-l interesează aşa ceva.

Precizăm că firma Norma, reprezentată de Victor Berlinski, s-a adresat în judecată pentru că i s-a refuzat să instaleze fibră optică în zona Gării. A cerut despăgubiri de 10 milioane de euro. Judecătorii de la noi au refuzat să achite asemenea daune, iar Berlinski a mers la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde, Republica Moldova era reprezentată de prietenul său Mihai Poalelungi.

CEDO a dat câştig de cauză firmei Norma pe motiv că nu ar fi avut parte de un proces echitabil în ţară. Curtea, însă, nu a dispus achitarea unor daune. Dosarul a revenit astfel în Moldova cu o cerere de despăgubiri ceva mai mică – 7,5 milioane de euro, aproximativ 130 de milioane de lei. Iniţial cauza a ajuns pe masa unui alt apropiat de-al lui Poalelungi – finul de cununie al acestuia, preşedintele Judecătoriei Râşcani, Oleg Melniciuc.

Acesta, însă, s-a văzut nevoit să se retragă de la examinarea dosarului, după ce presa a mediatizat conflictul de interese. Ulterior, un alt judecător din prima instanţă a obligat statul să achite peste 26 de milioane de lei în favoarea agentului economic. Decizia, însă, a fost contestată de reprezentanţii Norma, care speră să ia toţi banii. Dacă la CEDO Norma a fost reprezentată de un prieten de-al lui Poalelungi, atunci în ţară firma este reprezentată de o rudă de-a ministrului Justiţiei – unchiul soţiei acestuia. Ministerul Justiţiei are calitate de pârât în acest dosar şi reprezintă interesele statului în raport cu pretenţiile firmei Norma.

Solicitat atunci să comenteze conflictul de interese, ministrul Oleg Efrim a răspuns că nu a participat nici într-un fel la examinarea acestui subiect. Precizăm că Jurnal TV a trimis solicitări privind investigarea cazului Norma Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupţie, Centrului Naţional Anticorupţie şi Serviciului de Informaţie şi Securitate.

CNA a informat Jurnal TV despre faptul că materialele acumulate vor fi trimise spre examinare în cadrul unui proces penal, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate a răspuns că va sta la dispoziţia CNA-ului pentru a furniza informaţii.

În prezent dosarul este examinat la Curtea de Apel de un complet format din trei judecători – Tamara Pelin, Ana Panov şi Marina Anton. De menţionat că preşedintele completului, Tamara Pelin, a judecat şi cazul Registru, în care întreprinderea de stat a fost obligată să plătească 41 de milioane de dolari unei firme irlandeze care a fost consultată de o companie reprezentată de Val Gurvits, unul dintre avocaţii prim-vicepreşedintelui Partidului Democrat, controversatul afacerist Vladimir Plahotniuc.

Ulterior, ex-premierul Vlad Filat a declarat că întreprinderea de stat a fost supusă unui atac raider, iar cei implicaţi trebuie să fie traşi la răspundere.

Preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, este prieten şi cu un alt avocat de-al oligarhului Plahotniuc, Vitalie Nagacevschi. Recent, cei doi au fost surprinşi împreună la o întrevedere.

Deşi ambii declară că sunt prieteni şi nimeni nu le poate interzice să se întâlnească, analiştii au vorbit atunci tranşant despre un conflict de interese.