Parlamentul local din Crimeea, dominat de proruşi, i-a cerut, joi, lui Vladimir Putin alipirea la Rusia, precum şi organizarea unui referendum la 16 martie în peninsula ucraineană pentru a valida această alipire, a declarat pentru AFP unul dintre oficiali. Kievul a lansat procedura pentru dizolvarea Parlamentului din Crimeea, în timp ce Washingtonul şi Uniunea Europeană au respins ideea referendumului.

Uniunea Europeană consideră „ilegală” decizia Parlamentului din Crimeea de a solicita anexarea regiunii ucrainene de către Rusia, anunţă preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, citat de AFP.

„Decizia Parlamentului din Crimeea intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei Ucrainei şi este ilegală”, a declarat Van Rompuy după summitul de la Bruxelles.

Administraţia interimară de la Kiev a lansat procedura pentru dizolvarea Parlamentului regional din Crimeea, care a cerut joi anexarea regiunii la Rusia.

„Parlamentul central va iniţia dizolvarea Parlamentului din Crimeea”, a declarat Oleksandr Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei.

„Referendumul propus ar fi o farsă, o crimă împotriva Ucrainei comisă de militari ruşi”, a spus liderul de la Kiev.

Organizarea unui referendum în Crimeea privind alipirea peninsulei la Rusia fără consultări cu Kievul va constitui o încălcare a dreptului internaţional, a avertizat Washingtonul joi, relatează AFP.

„Statele Unite apreciază că orice decizie cu privire la Crimeea este necesar să fie luată de către Guvernul de la Kiev”, a declarat un oficial american de rang înalt.

„Nu vă puteţi plasa într-o situaţie în care Guvernul legitim al unei ţări este exclus de la procesul de decizie cu privire la anumite părţi ale acestei ţări. Este vorba, în mod clar, despre o încălcare a dreptului internaţional”, a subliniat el.

Ucraina „este o ţară cu frontiere clar definite. Doar ucrainenii îşi pot alege viitorul politic”, a continuat acest oficial.

Liderii ucraineni este necesar „să se afle la masa” oricăror discuţii în curs, a insistat el.

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a catalogat joi drept „ilegitimă” decizia Parlamentului din Crimeea de a cere alipirea peninsulei ucrainene Rusiei, relatează AFP.

Iaţeniuk a mai declarat în faţa presei, în urma unei întâlniri cu liderii UE la Bruxelles, că referendumul anunţat în Crimeea la 16 martie „nu are nicio bază legală”.

„Îndemnăm Guvernul rus să nu-i susţină pe cei care promovează separatismul în Crimeea”, a adăugat el.

Premierul ucrainean a cerut din nou Rusiei ca toate trupele mobilizate în Crimeea „să revină în cazărmi” şi angajarea unui dialog în vederea „unei soluţii paşnice” la criză.

Însă, „în cazul în care escaladarea va continua, Guvernul şi autorităţile militare ucrainene vor reacţiona aşa cum permite Constituţia”, a avertizat el. „Suntem pregătitţi să ne protejăm ţara”, a insistat Iaţeniuk, pe un ton grav. „Avem mai puţine arme (ca Rusia), nu avem arme nucleare, dar avem spiritul libertăţii”, a continuat premierul ucrainean.

„Un nou zid este pe cale să fie construit”, a apreciat Iaţeniuk. „Îi spun domnului Putin: domnule Putin doborâţi acest zid de intimidare şi agresiune militară şi construiţi un nou tip de cooperare”, a spus el.

„Noi suntem pregătiţi pentru cooperare”, dar „nu suntem pregătiţi să ne predăm şi să fim vasalii Rusiei”, a subliniat Iaţeniuk

Premierul a cerut din nou Moscovei să accepte negocieri şi a anunţat că ideea Germaniei cu privire la crearea unui „grup de contact” este un „prim pas către restabilirea stabilităţii”. Dar „se pare că Rusia este reticentă să poarte discuţii reale”, a continuat el.

Iaţeniuk a mai declarat că Ucraina este pregătită să semneze „imediat ce este posibil” Acordul de Asociere cu UE pe care fostul preşedinte Viktor Ianukovici a refuzat să îl semneze în noiembrie.

„Guvernul ucrainean este hotărât să semneze un acord de asociere” cu UE, „suntem pregătiţi să îl semnăm imediat ce este posibil”, a spus el.

„Suntem convinşi că UE este hotărâtă, că UE susţine Ucraina şi că atât Ucraina, cât şi UE, sunt pregătite să semneze un acord de asociere şi să adopte măsuri pentru stabilizarea situaţiei în regiune”, a adăugat premierul.

El a salutat planul de ajutorare în valoare de cel puţin 11 miliarde de euro, propus de UE miercuri. „Purtăm o luptă aprigă” pentru „stabilizarea” situaţiei economice extrem de dificile a ţării. Iaţeniuk a subliniat că Guvernul a reluat negocierile cu FMI şi este pregătit să „semneze un acord” cu instituţia, o condiţie a unei deblocări de fonduri de către comunitatea internaţională.

Alegătorii vor avea de ales între o alipire la Rusia sau o autonomie net consolidată, a precizat deputatul Grigori Ioffe.

Parlamentul acestei republici autonome a prevăzut organizarea, la 30 martie, a unui referendum, dar care se referă doar la o simplă consolidare a autonomiei.

Kremlinul a confirmat rapid că preşedintele rus a fost informat în legătură cu cererea Parlamentului local din Crimeea. „Această informaţie (despre cererea Parlamentului local al Crimeei) tocmai ne-a parvenit, preşedintele a fost informat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia oficială Itar-Tass.

Şeful statului rus Vladimir Putin a prezidat joi o reuniune a Consiliului rus pentru Securitate în cadrul căreia a fost discutată cererea Parlamentului local din Peninsula ucraineană Crimeea de alipire la Rusia, a anunţat Kremlinul.

O reuniune neprogramată a Consiliului de Securitate a avut loc în vederea discutării situaţiei din Ucraina şi în special a cererii Parlamentului local din Crimeea, a declarat Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al lui Putin, potrivit agenţiei publice RIA Novosti.

Cu o populaţie de două milioane de locuitori, majoritatea etnici ruşi, republica autonomă Crimeea este controlată, de facto, de forţele ruse din 28 februarie.

Anterior, Parlamentul local a fost ocupat de persoane înarmate proruse şi, în condiţiile evoluţiilor contestate de Kremlin, l-a numit în funcţia de premier pe Serghei Aksionov.

Parchetul General ucrainean a anunţat miercuri deschiderea unei anchete penale împotriva premierului Serghei Aksionov, precum şi împotriva preşedintelui Parlamentului local, Volodimir Konstantinov, pentru ameninţare la adresa „integrităţii” Ucrainei. Cei doi riscă o pedeapsă de până la zece ani de închisoare.

Crimeea a fost „oferită” Ucrainei sovietice în 1945, de către Nikita Hruşciov, care era originar din Ucraina. Pentru a stopa tendinţele separatiste din Crimeea, Kievul i-a acordat în 1991 statutul de republică autonomă.

sursa: mediafax.ro