Postul public de televiziune cade în capcana întinsă de politicieni, iar principalul buletin de știri s-a erijat în purtătorul de cuvânt al autorităților, în special al Parlamentului și al Guvernului. Concluziile aparțin cercetătoarei media Aneta Gonța, care a analizat știrile de la Moldova 1 pe parcursul lunii septembrie.

„În luna septembrie 2018, descoperim un tablou care mai degrabă ne sfidează inteligența. Principalul buletin de știri de la Moldova 1 s-a erijat în purtătorul de cuvânt al autorităților, în special al Parlamentului și al Guvernului, constituindu-se în mare parte din comunicatele de presă emise de aceste instituții, opiniile funcționarilor date în loc de lead al știrii, promisiuni (aproape electorale) ale autorităților, sau cifre „netraduse” în limbajul consumatorului de informație (de exemplu, pe 17 septembrie, suntem anunțați că „economia Moldovei crește”, și ulterior bombardați cu un potop de cifre emise de BNS imposibil de descifrat și înțeles)”, afirmă cercetătoarea media.

Potrivit Anetei Gonța, nicio ediție a Mesagerului difuzată între 1 și 30 septembrie nu s-a remarcat ca fiind orientată spre interesul cetățeanului prin difuzarea informațiilor venite dinspre autorități.

La fel s-a procedat cu alte subiecte de interes public relatate în cadrul „Mesagerului”, inclusiv cu cei peste 2600 de km de drum reparați/reabilitați pe an în cadrul programului „Drumuri bune pentru Moldova”, anunțați de președintele PDM (25 septembrie), în cazul declarațiilor precum că programul ar fi fost „finalizat în proporție de 70%” (23 septembrie), sau că 90% din banii furați din cele trei bănci ar fi fost identificați (18 septembrie) ș.a.

„Un caz cel puțin neclar este cel în care Moldova 1 difuzează, în cadrul Mesagerului de pe 22 septembrie, un subiect despre hramul în satul Vărzărești, Nisporeni. „La sărbătoare, ne anunță postul public de televiziune, a participat și președintele PDM, care a venit să-i felicite personal pe băștinașii săi” (pe fundal apărând o fotografie cu Vladimir Plahotniuc prins într-o horă). Din „știre” mai aflăm că „liderul democraților Vlad Plahotniuc a dansat alături de ei și că a participat la nunta unui cuplu din Vărzărești. Vlad Plahotniuc le-a oferit tinerilor cadouri…Mai târziu, Vlad Plahotniuc a pozat cu mirii și a sărbătorit alături de invitați”. Care sunt argumentele pentru ca subiectul să constituie informație de interes public și transformat în știre, este greu de spus, or, nu hramul, pare-se, a fost noutatea”, afirmă Aneta Gonța, la Media-Azi.

„Nimic rău sau condamnabil în faptul că funcționarii participă la și/sau susțin astfel de evenimente. În definitiv, este și aceasta o atribuție a aleșilor. Partea dubioasă intră în scenă când primarul, președintele de raion, și un deputat sunt lăsați pe rând să-și spună discursurile integral, minute bune, în cadrul unei emisiuni culturale, unul dintre ei menționând, printre altele, că festivalul are loc la inițiativa unei ministre, care „are gânduri frumoase pentru dvs., și vă transmite salutări” (Tezaur, 9 septembrie).

Sau când un secretar de stat, vorbind despre cercetare, afirmă, în cadrul unei emisiuni de divertisment, că „din cauza unei finanțări defectuoase care a existat până acum, nu s-au reușit anumite lucruri, dar acum statul vine să schimbe accentele”, pentru că „există determinare politică pentru transformări…” (Bună dimineața, 11 septembrie). Sau când moderatoarea unei emisiuni etnofolclorice mulțumește de câteva ori unui primar pentru că un colectiv muzical a ajuns în studioul televiziunii publice, spunându-le oamenilor din sat că au „un primar care vă este și prieten” (La noi în sat, 15 septembrie). Sau când președinții de raion vorbesc la microfonul postului public de televiziune rostind texte cu iz electoral (Vetre strămoșești – 23 septembrie, Rapsodia satului – 30 septembrie). Autoritățile nu trebuie să lipsească din produsele jurnalistice, dacă prezența lor este justificată, relevantă și ponderată. Felul cum apar ele, în știri sau în emisiuni culturale, de exemplu, aici este provocarea, inclusiv și mai ales pentru un radiodifuzor public. În septembrie 2018, Moldova 1 a făcut față respectivei provocări într-un mod puțin lăudabil”, mai spune experta.

Ultimul, dar nu și cel mai puțin important aspect care a debusolat consumatorul produselor mediatice de la Moldova 1 în luna septembrie este exclusiv de natură deontologică și etică, susține Aneta Gonța.

„Un prezentator al buletinelor de știri, inclusiv al Mesagerului, a apărut în postura de moderator al ceremoniei de numire și învestire a doi miniștri de către președintele Parlamentului, de reporter al televiziunii publice în cadrul comunicării cu presa după eveniment și de moderator, în aceeași zi (25 septembrie), al emisiunii de analiză Moldova în direct, în care a discutat cu invitații despre suspendarea temporară a președintelui țării (cu imagini de la învestire rulând pe ecranul din studiou și în care poate fi observat jurnalistul). De ce a acceptat să apară în această situație nu știm, dar că acest gest nu este tocmai deontologic, este cert. În plus, astfel de situații, precum și altele pe care le-am adus drept exemple mai sus îl determină pe cetățean să vadă anumite legături, dubioase, ale televiziunii publice cu guvernarea, lucru profund regretabil. Pentru că, dacă am avea o singură sursă de informare, iar această sursă ar fi Moldova 1, pe care o finanțăm, ne-ar plăcea să primim produse care să ne respecte în calitate de consumatori”, punctează cercetătoarea media.

Or, un post finanțat din impozitele pe care le plătim statului și care, prin natura și misiunea sa, trebuie să fie pentru toți cetățenii o sursă de informație credibilă, imparţială şi independentă, să respecte standardele calității și normele etice. Postul public de televiziune are acoperire în toată țara și fiecare cetățean așteaptă să afle de aici ce se întâmplă zilnic în Moldova și dacă cei pe care i-am ales sau nu să ne conducă ne schimbă în bine sau în rău viața, a conchis experta media.

Sursa:jurnal.md