Observ că foarte multă lume s-a impacientat şi a sărit în apărarea primarului de Taraclia, domnul Filipov. Edilul de la sud a tăiat nişte copaci, cu acordul consiliului local şi cu informarea instanţelor respective de la Chişinău.

Pentru această ispravă, Curtea de Apel Cahul a decis să-l amendeze pe Filipov şi să-i interzică să mai fie primar în următorii doi ani. Mi se pare o decizie echilibrată, înţeleaptă şi în rândurile de mai jos am să încerc să explic de ce cred astfel.

Nu, nu e vorba, bineînţeles, de copaci. Filipov a refuzat să colaboreze, adică să se subordoneze Partidului Democrat, iată cauza adevărată. Să vă spun cum s-au întâmplat lucrurile? Ambasadorul lui Plahotniuc în teritoriile ocupate, Costea Borsetca, vine la Taraclia şi-i spune primarului independent că el, personal, o va duce foarte bine dacă va ceda PD-ului controlul asupra oraşului. Ce face acest Filipov? Îl trimite pe Excelenţa Sa, pe Costea Borsetca adică, direct în maternitatea în care i-au fost perfectate actele de identitate. Da… Manifestând atâta lipsă de respect, la ce altceva se aştepta reprezentantul minorităţii bulgare? Ce a vrut, cum se zice, asta a avut.

Dar şi mai mult m-a surprins reacţia oficialilor europeni. Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, domnul Tapiola, bunăoară, a spus că decizia Curţii de Apel Cahul este una politică. După care şi Ambasadorul SUA la Chişinău, domnul Petit, a spus cam acelaşi lucru. Staţi puţin, domnilor, dar cine ne-a vorbit până acum despre faptul că Republica Moldova are nevoie de stabilitate? Că trebuie să-l lăsăm pe Plahotniuc să menţină această stabilitate? Nu tot domniile voastre? Dar cum s-o menţii, bat-o s-o bată de stabilitate, dacă nu printr-un control total al Partidului Democrat asupra teritoriilor ocupate?

Ei, şi uite aşa, unde cu o borsetcă, unde cu o decizie a Curţii de Apel (de Cahul sau de Chişinău, nu contează, că nu suntem la lecţia de geografie), unde cu o lege Big Brother, adică cu cititul corespondenţei personale şi ascultatul telefoanelor. Dacă nu merge nici aşa, la rampă este scos Ion Druţă, preşedintele Uniunii Judecătorilor care să-l ţistuiască pe Ambasadorul Tapiola. Să-l avertizeze să nu-şi bage nasul unde nu-i fierbe Curtea de Apel. „Ciocu mic, mă Tapiola”, i-a spus acest judecător incoruptibil. Da’ cum altfel?

Dar cine a lansat deja mesaje subtile cum că guvernul-marionetă trebuie sprijinit cu saci de bani, ca să aibă de unde fura? Cine ne spune în aceste zile că Guvernul Filip Morris începe să realizeze condiţiile formulate de comunitatea internaţională? Păi, Ambasadorul SUA, dl Petit, şi Ambasadorul României, dl Lazurca – iată cine ne spune. Vă imaginaţi aşa ceva? Reformele se întâmplă doar în capul acestui Guvern Nocturn, iar Occidentul s-a şi lăsat sedus de noile minciuni ale păpuşilor lui Plahotniuc. Domnilor, din nou vin tancurile ruseşti? Ca să le opriţi, în 2005 aţi sprijinit venirea la putere a autocratului rusofil Voronin. Iar acum, tancurile de la televizoarele trustului odios pot fi oprite doar susţinându-l pe interlopul Plahotniuc, un alt rusofil deghizat conjunctural în proeuropean?

Dar când vor compărea în instanţa de judecată cei care au furat miliardul? Nu numai Filat, dar şi Plahotniuc, Şor, Drăguţanu, Chetraru, Gurin şi ceilalţi din gaşcă? Când vom afla în mâinile cui se află Aeroportul Internaţional Chişinău? Când vor fi traşi la răspundere capii din PD pentru trimiterea peste hotare a anabolicelor prin intermediul Poştei Moldovei? Vă daţi seama ce se întâmplă, de fapt? O instituţie de stat organizează o reţea de trafic cu stupefiante! Dar când se va termina propaganda de la trustul odios? Dar când va înceta jecmănirea acestei populaţii care nu prea seamănă cu islandezii?

Înţeleg, asemenea întrebări nu se mai cade să le punem. Fiindcă domniile voastre întrevăd pe ici, pe colo nişte realizări imaginare. E ca şi cum cineva ar dori să relanseze snoava de Paşte „Republica Moldova, o poveste de succes – 2”. Şi dacă există succese, fie şi imaginare, de ce vă revoltă cazul primarului Filipov, domnilor Ambasadori?

Val BUTNARU