Guvernul este gata să-şi asume angajamente să îndeplinească revendicările protestatarilor, însă cere încetarea protestelor pe durata executării revendicărilor. A spus-o premierul Valeriu Streleţ aseară, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră”, la Jurnal TV.

„Eu admit că, poate, în anumite situaţii nu am avut o impresie clară despre amploarea multor lucruri. Dar acum eu înţeleg. Şi înţeleg că avem nevoie de schimbări fundamentale. Noi suntem gata să ne asumăm angajamente, aşa cum le vom conveni împreună, pe paşi. Vom stabili în ce termen se vor îndeplini aceşti paşi. Urmează să elaborăm o foaie de parcurs pentru: a stabiliza situaţia politică, a consolida societatea şi pentru a putea fi monitorizaţi prin această foaie de parcurs. Şi la primele întârzieri, să se aprindă luminiţa de penalizare. Este important să stabilim o ierarhizare a acestor revendicări, de comun acord, ca un angajament al guvernării faţă de societate. Totodată, eu cred că şi societatea ar trebui să aibă un angajament, de consolidare socială. Vreau să vă dau un simplu exemplu. Faptul că am avut aceste proteste şi le mai avem, faptul că deja nu doar Piaţa Marii Adunări Naţionale e plină de corturi, ci şi teritoriile adiacente, care chiar nu vor binele ţării (mă refer la partidele pro-estice), nu ne-a ajutat nici cu o iotă să putem avansa şi să găsim o soluţie mai rapidă pentru a avea un acord cu FMI. Dacă noi ne asumăm nişte angajamente, eu cred că ele trebuie să fie reciproce. Pe de o parte, guvernarea îşi asumă să facă nişte paşi care demult trebuiau făcuţi. Pe de altă parte, eu mi-aş dori un angajament reciproc din partea societăţii care a ieşit la proteste, care-şi exercită dreptul constituţional, ca pe durata executării acestor angajamente în ţară să fie linişte, să fie asigurat un spirit de coeziune socială. Şi acesta ar fi un compromis bun. Până la prima eroare a guvernării, până la prima deviere de la plan. Dacă deviem de la plan, protestele se reiau”, a declarat Streleţ.

Totodată, premierul a comentat apelul semnat de el, şeful statului şi preşedintele Parlamentului, prin care a invitat reprezentanţii societăţii civile la discuţii în cadrul cărora să se ia decizii comune privind acţiunile pe care urmează să le întreprindă guvernarea. Apel care a fost calificat drept o tentativă a guvernanţilor de a mima un dialog cu societatea şi de a arunca praf în ochii oamenilor.

„Sunt gata să-mi dau demisia dacă nu execut angajamentele”

„Acest apel a venit din dorinţa sinceră de a găsi soluţii pentru rezolvarea problemelor stringente ale societăţii care vizează sectorul bancar, stabilizarea macrofinanciară, combaterea corupţiei, reforma sectorului judiciar, crearea unei platforme de creştere economică. Iniţiativa e venită din convingerea mea că dacă vorbim despre demisii în masă, fără modificări fundamentale în esenţa acestor instituţii, nu vom rezolva problema. Apelul a venit din înţelegerea sinceră a situaţiei că dacă guvernarea este gata să-şi asume nişte angajamente, eu sunt la fel de gata să-mi dau demisia dacă nu execut aceste angajamente. Am vorbit cu preşedintele Parlamentului, cu Preşedinţia. Marţea viitoare, la ora 15:00, urmează să ne întrunim într-o primă şedinţă. Haideţi să stabilim o ordine a priorităţilor, ce probleme trebuie soluţionate în primul rând şi, ulterior, în cazul în care nu se vor soluţiona, ce demisii trebuie să urmeze”, a mai spus Streleţ.

De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Marii Adunări Naţionale, avocatul Andrei Năstase, a menţionat că nu înţelege de ce a trebuit să treacă atât de mult timp ca guvernarea să reacţioneze la revendicări. „Vreau să înţeleg de ce a fost nevoie de 4 octombrie ca să recurgeţi la acest gest?”, l-a întrebat Andrei Năstase pe premier. „Credeţi-mă, Guvernul nu stă cu mâinile în sân. Proiectele de legi privind reglementarea sectorului financiar-bancar sunt practic gata. Noi doar trebuie să avem stabilit exact calendarul când vor fi puse în practică”, a răspuns Streleţ. „Şi ele depind oare de discuţiile cu societatea civilă şi cu Platforma DA?!”, i-a reproşat avocatul. „Eu pot să vă demonstrez câte proiecte de legi am trimis noi în Parlament în această perioadă. Guvernul a lucrat, noi urmăm pas cu pas planul de acţiuni care vizează implementarea Acordului de Asociere, pentru că pe 19 octombrie vom avea la Chişinău şedinţa Comitetului de Asociere şi trebuie să raportăm. Nu am stat cu mâinile în sân”, a menţionat prim-ministrul.

Streleţ: „În toţi aceşti 6 ani eu şi majoritatea colegilor mei eram siguri că facem lucruri corecte”

Andrei Năstase l-a întrebat pe premier ce l-a împiedicat până acum să recurgă la demisii. Potrivit lui Streleţ, „în unele situaţii se cer şi probe”, chiar dacă în altele premierul spune că nu are dubii.

„În această perioadă, vă asigur că eu, care am fost şase ani deputat, şi majoritatea colegilor mei deputaţi, toţi erau siguri că noi facem lucruri corecte, atunci când votam componenţa anumitor entităţi, atunci când am votat Consiliul de conducere al Băncii Naţionale, componenţa ANRE etc. Dar s-a ajuns la unele devieri în anumite situaţii, care trebuiesc examinate, analizate, probate. În unele situaţii se cer şi probe. În anumite situaţii eu nu am dubii. De exemplu, că la Banca Naţională se putea acţiona altfel. Eu am repetat de mai multe ori că am întrebări faţă de BNM, pentru că odată ce pe durata unui mandat s-a ajuns la o aşa situaţie înseamnă că sunt nişte probleme. La Procuratură, la fel am semne de întrebare, pentru că au fost mai multe dosare şi cazuri sonore care s-au uitat, au dispărut în neant, se prăfuiesc nu ştiu pe unde. Nemaivorbind de lentoarea cu care se fac investigaţiile pe fraudele bancare, care au zguduit întreaga lume şi ne-au cauzat atâtea probleme. Evident, am întrebări faţă de Centrul Anticorupţie, care pe de o parte bravează cu atâtea dosare expediate în instanţă, însă doar 3 sau 5 la sută se termină cu condamnări şi nu atât din vina judecătorilor, cât şi din cauza proastei gestionări a acestor dosare. Nu mai sunt judecătorii ăştia atât de impertinenţi ca să-şi permită să distrugă un dosar bine făcut”, susţine Streleţ.

Cât despre declaraţiile oficialilor străini precum că Republica Moldova este un stat capturat de oligarhi, premierul spune că „situaţia trebuie analizată”. „N-o să încerc să contest aceste afirmaţii imperative referitor la stat capturat. E o situaţie care trebuie analizată în toată plenitudinea sa şi probată. Nu pot să nu fiu de acord că în RM, într-adevăr, există grave probleme, că cetăţenii au nevoie de soluţii cât mai repede, ca să li se schimbe în bine viaţa. Anume din această cauză în programul echipei guvernamentale pe care o conduc sunt incluse nişte obiective foarte ambiţioase, pe care le anunţă şi cetăţenii ieşiţi în piaţă. Regret că în anumite domenii s-a ajuns la o dergadare a situaţiei. Noi am avut începuturi foarte bune, 2009, 10, 11, 12. Da, atunci au fost primele bătălii pe tema atacurilor raider, contrapuneri pe menţinerea reformelor, dar au fost şi lucruri bune”, a menţionat Streleţ.

Premierul a mai ţinut să spună că Guvernul pe care-l conduce a purces la acţiuni imediat după ce a fost învestit şi că nu este corect să fie acuzat de inacţiune. „Admitem că guvernarea s-a comportat cum s-a comportat, a neglijat o parte din aceste solicitări, unele erau în executare. Eu am venit pe 31 iulie la Guvern şi imediat, pe 1 august, am convocat Comitetul de Stabilitate Financiară şi am dispus reluarea urgentă a investigaţiei fraudei bancare. Aceasta a fost prima decizie, iar a doua a vizat lichidarea acestor bănci. Pot să vă aduc şi alte exemple de paşi pe care i-am făcut până la 6 septembrie, pentru ca la 6 septembrie să se afirme că guvernarea n-a făcut nimic, când eu ştiu că Guvernul pe care îl conduc a început să facă câte ceva”, susţine premierul.

Preşedintele Consiliului Marii Adunări Naţionale a precizat că revendicările nu au vizat Guvernul Streleţ decât după ce acesta a ignorat protestele. „La data de 6 septembrie au fost reiterate toate revendicările de până atunci, inclusiv de ordin economic, social şi anticorupţie. S-a recurs la revendicări politice tocmai la al cincilea miting de protest. Dacă de la 6 septembrie şi până la 13 septembrie s-ar fi îndeplinit măcar una dintre revendicări, oricare! Dar nu s-a îndeplinit absolut niciuna. Dimpotrivă, după 6 septembrie noi ne-am pomenit cu desecretizarea corespondenţei preşedintelui, din care aflăm că toate instituţiile de reglementare şi de drept au ştiut totul şi s-au făcut complice la furtul miliardului. A fost nevoie să ajungem pe 4 octombrie la cuibul lui Plahotniuc ca guvernarea să reacţioneze? De ce la 4 octombrie şi nu la 6 septembrie, când ştiţi că Guvernul Streleţ nu era în lista revendicărilor şi că abia după ignorarea protestatarilor a apărut”, afirmă Andrei Năstase.

„Guvernarea încearcă să facă pact cu oamenii pe care i-a jefuit”

În timpul emisiunii, premierul Streleţ a stăruit în mod repetat cu o întrebare către Andrei Năstase: dacă guvernarea va reuşi să promoveze reforme, să obţină rezultate în scurt timp, să îmbunătăţească relaţiile cu partenerii ţării, vor renunţa protestatarii la cererile de demisie a principalelor instituţii ale statului?

„Eu am anunţat că nu voi demisiona decât dacă va fi votată moţiunea de cenzură. Admiteţi ideea că dacă noi, urmând programul de activitate al Guvernului, urmând planul de acţiuni al Acordului de Asociere, dacă noi, guvernarea, aşa cum suntem, împreună cu Parlamentul, cu Preşedinţia, reuşim să promovăm o serie de schimbări fundamentale în instituţiile vizate în timpul protestelor şi demonstrăm că prin acţiuni coerente am reuşit să stabilizăm situaţia politică, să readucem FMI în Moldova şi să normalizăm relaţiile cu partenerii externi, admiteţi ideea că aţi putea renunţa la solicitarea de demisie a principalelor organe ale puterii de stat?”, s-a interesat premierul.

„Noi din start am cerut îndeplinirea revendicărilor în mod etapizat, începând cu demisia procurorului general, a guvernatorului BNM, dar şi instalarea în locul lor a unor persoane integre, profesioniste, după o lege cadru, într-un proces transparent”, a răspuns Andrei Năstase.

„Haideţi să ajungem până marţi, să discutăm la masa rotundă, şi să începem acest dialog cu mai mulţi actori din societate. Atunci vedem ce paşi să facem ca să salvăm ţara. Revenind la consecutivitatea paşilor şi renunţarea în primăvară la cererea demisiilor, admiteţi o asemenea situaţie?”, a insistat Streleţ.

„Noi nu avem mandat de la cetăţeni să renunţăm la revendicările populare. Dar este de datoria dvs să întoarceţi încrederea cetăţenilor, care astăzi este aproape la nivelul zero faţă de această guvernare compromisă, guvernare care încearcă acum să facă pact cu cei pe care i-a jefuit! Mă tem că nu veţi reuşi niciodată să întoarceţi încrederea societăţii. Vă daţi seama, astăzi în satul Sălcuţa este un om care primeşte pensie de 120 de lei. Asta în condiţiile în care Drăguţanu a ridicat la BNM 70 de mii lunar! Cum credeţi că veţi întoarce încrederea oamenilor? Prin crearea comisiilor şi pactelor?”, i-a reproşat avocatul Andrei Năstase.

„Să înţeleg că dacă noi promovăm reforme eficiente în toate sectoarele vizate şi obţinem rezultate bune, care să aducă o schimbare reală a vieţii oamnilor, putem să discutăm că vom activa mai departe?”, nu s-a lăsat Valeriu Streleţ.

„Întoarceţi încrederea oamenilor, începeţi cu acţiuni, cu reforme, şi nu cu vorbe, comisii şi pacte. Haideţi să nu vorbim abstract. Stă în puterea dvs să faceţi mâine un demers către preşedinte ca să fie demis şeful Centrului Anticorupţie. Ca să nu mai vorbim despre miliardul furat, pe lângă asta el trebuia să fie la curent cu schemele lui Plahotniuc şi Şevciuk în sistemul energetic. Era obligat să cunoască, nu-i aşa?! Să nu vă informeze după ce a ieşit Sergiu Tofilat (expertul economic care a dezvăluit schema cu Energocapital, n.r.) la tribună şi în presă, ci cu mult timp în urmă”, a punctat preşedintele Consiliului Marii Adunări Naţionale.

Partajarea funcţiilor, pe criteriu politic; „A recunoscut public şi Ghimpu”

„Au fost şefii instituţiilor de drept şi de reglementare desemnaţi pe criterii politice?”, l-a întrebat avocatul Andrei Năstase pe premier. „Referitor la Banca Naţională, lucrurile au fost spuse, a recunoscut public şi dl Ghimpu, şi aţii, că în perioada respectivă s-a insistat ca fiecare partid să aibă partea sa de responsabilitate”, a răspuns Streleţ. „Gurin şi Chetraru au fost puşi pe criterii politice?”, a continuat Andrei Năstase.

„Nu pot să vă dau un răspuns afirmativ, deoarece atunci când dl Gurin a fost selectat pentru funcţia de procuror general era cea mai apreciată candidatură de majoritatea oamenilor, era vicepreşedintele unui partid de opoziţie. Atunci a fost candidatura care n-a provocat nicio umbră de îndoială că el e cel mai bun candidat. Eu admit că dl Gurin şi-a făcut, pe unele aspecte, bine meseria”, crede prim-ministrul.

„Mai ales atunci atunci când se furau banii cu sacul de la Banca de Economii şi când era concesionat Aeroportul”, a replicat Andrei Năstase.

„Iar pe celelalte aspecte am întrebări: de ce dosarele vechi, iniţiate până în 2013, nu au fost reanimate odată cu venirea dlui Gurin? De ce nu s-a gestionat în timp real şi rapid fraudele şi anchetele privind sistemul bancar”, şi-a continuat gândul Valeriu Streleţ.

„Noi vorbim acum despre demisia unor oameni complici la furtul miliardului. Aşa cum au fost desemnaţi în funcţii, mergem pe precedentul guvernatorului BNM, care a fost chemat într-o seară la Nobil Club şi a doua zi şi-a anunţat demisia, pe acelaşi principiu îl cheamă Plahotniuc şi Filat pe Gurin, care personal a recunoscut că atât timp cât are suport politic nu-şi va da demisia. De ce nu recurgeţi la asta?”, a mai întrebat Năstase.

Streleţ, despre iniţierea unui dosar penal pe numele procurorului general Gurin: „Eu admit mai multe scenarii”

Premierul a dat de înţeles, în context, că este dispus să fie modificată legea privind procuratura în aşa fel încât mandatul procurorul Gurin să poată fi întrerupt. „Haideţi aşa cum am propus. Marţi, la ora 15:00, să ne adunăm toţi împreună, mai mulţi actori sociali, pentru că noi nu-i putem viza doar pe cei care sunt în piaţă sau nu sunt în piaţă, şi să analizăm. Dacă în cadrul acestei întruniri de consolidare socială se ia o decizie care vizează adoptarea în a doua lectură, cu amendamente sau fără, a legii cu privire la Procuratură şi se creează condiţii ca mandatul constituţional al procurorului general să poată fi întrerupt, şi găsim împreună aceste soluţii, eu cred că avem şanse să avansăm”, a declarat premierul.

Întrebat de Andrei Năstase dacă şi-a pus cumva problema intentării unui dosar penal procurorului general, Valeriu Streleţ a răspuns: „Haideţi să discutăm. Eu admit mai multe scenarii posibile, dar ele trebuie să fie rezultatul unui compromis, al unor discuţii.”

„Nu am avut temei să iniţiez demiterea şefului CNA”

Premierul Streleţ afirmă că rapoartele CNA arată că instituţia îşi face bine treaba şi că nu a avut temei să ceară demisia şefului de la Anticorupţie, Viorel Chetraru. „CNA a prezentat un raport la două săptămâni după numirea mea în funcţie. După datele prezentate, ei practic nu au restanţe la anchetarea dosarelor care vizează fraudele din sistemul bancar. În asemenea condiţii, ei prezintă raport că au 600 de cauze penale instrumentate în ultimul an şi transmise în judecată. Iată aici e problema, calitatea cauzelor. Dacă facem o evaluare exactă şi vedem că au fost instrumentate deliberat prost, atunci vom avea motiv să vorbim despre demisii. Însă până la moment statistica pe care o prezintă ei şi argumentul că n-a fost posibil mai multe cauze pentru că politicul intervine, aşa cum a spus chiar şi Chetraru, eu le consider relativ plauzibile. De aceea iniţierea demisiei conducătorului acestei entităţi trebuie să se bazeze pe nişte fapte absolut concrete. Haideţi împreună să găsim aceste fapte. Eu din raportul lor de activitate nu am avut temei să iniţiez acest demers”, susţine premierul.

În context, avocatul Andrei Năstase s-a interesat dacă în raportul Centrului Anticorupţie a încăput vreun rând şi despre cele 20 de miliarde de dolari spălate prin RM în perioada 2010-2013. „Deocamdată nu”, a spus Streleţ.

„Vă dau aici exhaustiv informaţia în baza căreia 37 de judecători trebuiau să facă puşcărie. Ştiţi de ce nu s-a întâmplat? Pentru că sunt protejaţi de CNA, inclusiv de conducerea instituţiei, inclusiv de PG, pentru că, şi colegi de-ai lui Gurin sunt implicaţi aici. Ştiţi că unul dintre aceşti judecători este acum promovat la Curtea de Apel Chişinău? Şi nu e raportul meu, e raportul CSM-ului, care a ajuns la Congresul SUA, la Bundestag şi alte instituţii. Ştiţi că oricare dintre judecătorii de aici sunt promovaţi în funcţii?”, a continuat preşedintele Consiliului Marii Adunări Naţionale.

„Haideţi împreună…”, a fost răspunsul lui Streleţ.

„Dle prim-ministru! Eu am prezentat acest raport prim-ministrului Leancă, iar dvs, ca succesor, de ce astăzi îmi spuneţi că în rapoartele CNA nu există aşa ceva? Iată această spălare de 20 de miliarde de dolari a dus justiţia din Moldova pe locul 144 din 144 într-un top mondial”, l-a apostrofat Andrei Năstase pe premier. „E regretabil”, a spus prim-ministrul.

„Dle prim-ministru, dar noi nu putem să ajungem la anumite etape şi să tot constatăm că e regretabil! De ce să cauţi ac în fân, să examinezi nu ştiu ce? Este simplu: ai 37 judecători care au emis decizii ilegale. Oamenii ăştia îşi bat joc în continuare de destine omeneşti, judecă alţi oameni, majoritatea dintre aceşti judecători sunt implicaţi în atacuri raider. Eu sunt avocat, domnule! Eu nu-mi pot face meseria în mod normal pentru că trebuie să mă ocup de asemenea chestiuni. Este de datoria guvernării, a CNA, a PG să facă aceste anchete. Dvs veniţi acum şi cereţi ajutorul societăţii?!”, a reproşat Andrei Năstase.

Drept replică, premierul Streleţ a spus doar că este de acord şi i-a sugerat avocatului să pună în discuţie acest subiect la întâlnirea de marţi, dintre guvernanţi şi reprezentanţii protestatarilor şi ai societăţii civile.

În altă ordine de idei, Andrei Năstase a infirmat declaraţiile premierului precum că neachitarea facturilor, în contextul apelului Platformei DA la nesupunere civică, este pasibilă de pedeapsă administrativă.

„Această revendicare de nesupunere civică, de neachitare a facturilor, nu a venit pur şi simplu, ci în rezultatul ignorării dezideratelor noastre de până acum de către guvernare. Odată ce această guvernare şi-a permis să majoreze tarifele cu 37 la sută, în condiţiile în care aflăm acum că ele deja sunt mai mari cu 50%, iar aceste „comisioane” se duc în contul unor întreprinderi-căpuşe, aparţinând lui Plahotniuc şi Şevciuk, sigur că era de neadmis să nu purcedem la un asemenea exerciţiu. Însă noi am spus şi înainte de a veni cu această solicitare că această acţiune nu e un simplu protest ci şi o modalitate de a impune Guvernul să revizuiască tarifele cât mai repede.

Este inadmisibil ca Guvernul să majoreze tarifele fără să ştie dacă a fost aplicată formula potrivită. A doua zi după acest îndemn de nesupunere civică, a ieşit prim-ministrul şi a demascat ceea ce spunea întreaga societate – că 50% din ceea ce plăteşte cetăţeanul simplu ajunge în buzunarul lui Plahotniuc şi Şevciuk. Referitor la afirmaţiile dlui prim-ministru, că acţiunea de neachitare a facturilor este pasibilă de pedeapsă adminitrativă – nu e adevărat. Nu există niciun act normativ care ar supune unei pedepse administrative, penale sau de alt ordin. Da, fiecare cetăţean care a cheltuit ceva trebuie să plătească, ţine de aspectul moral, însă despre ce moralitate poate fi vorba când 12 milioane de dolari din cele plătite din buzunarul oamenilor simpli ajung în buzunarul lui Plahotniuc şi Şevciuk? Dacă această guvernare va întreprinde măsuri ca tarifele să fie micşorate şi acest intermediar să fie omis, sigur că se poate renunţa oricând la această măsură, pentru că societatea noastră este disciplinată şi îşi achită facturile. Însă asta va fi atunci când vor fi nişte tarife oneste şi nu umflate”, a declarat Andrei Năstase.
Sursa:jurnal.md