Consiliul Superior al Magistraturii alege astăzi o nouă conducere a instituţiei care guvernează cariera tuturor magistraţilor din România. Anul acesta, pentru funcţia de preşedinte şi-au depus candidatura judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose, iar pentru funcţia de vicepreşedinte procurorul Bogdan Gabor. În 2015, CSM urmează să avizeze un nou şef al DIICOT, dar şi să promoveze un nou şef al secţiei penale a Curţii Supreme. La şedinţă este prezent, pentru prima dată în mandatul său, şi preşedintele Klaus Iohannis

În prima şedinţă a CSM la care participă, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că ar trebui luată în calcul modificarea legilor în sensul includerii Procurorului General între membrii CSAT şi acordarea de iniţiativă legislativă atât pentru CSM cât şi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru Parchetul General. „În perspectiva regândirii şi modernizării arhitecturii instituţionale a legilor siguranţei naţionale şi a legii CSAT, este util să luăm în discuţie dacă nu cumva între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi procurorul general, nu o persoană anume, ci instituţia procurorului general. De asemenea, cred că CSM, Înalta Curte şi Parchetul General ar trebui să poată avea iniţiativă legislativă pentru că reprezintă instituţiile de aplicare a legii, respectiv de guvernare a justiţiei„, a spus Iohannis.

În acest moment, singura putere a statului care are atât dreptul de a iniţia legi, cât şi un loc la masa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este cea Executivă, prin instituţia Guvernului. Dacă Legislativul a intrat, pentru doar nouă luni în 2009, în CSAT, prin acordarea acestui privilegiu preşedintelui Senatului, puterea judecătorească nu a primit, până acum, un astfel de loc, pentru care este nevoie de modificarea legii.

Pentru includerea CSM, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului General între instituţiile care au iniţiativă legislativă ar trebui însă revizuită Constituţia. În acest moment, potrivit articolului 74, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, parlamentarilor, sau unui număr de 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Pe de altă parte, cu o săptămână înainte de primele întâlniri pe care le va avea la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi al Consiliului European, Donald Tusk, Iohannis a susţinut că Mecansimul de Cooperare şi Verificare prin care România este monitorizată permanent pe justiţie ar trebui să fie ridicat. „Astăzi, aici, declar că a venit momentul, la opt ani de la instaurarea MCV, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea cu care merită şi să se constate că acele condiţionalităţi au fost îndeplinite”, a spus Iohannis. Ridicarea MCV, de care a depins, politic, în ultimii ani, calendarul pentru intrarea României în Schengen, este considerată oportună de noul preşedinte „până la finalul mandatului actualului CSM şi al actualului Parlament”, cu condiţia ca topate cele trei puteri ale statului „să îşi dea concursul”.

Justiţia în mandatul lui Iohannis: „Un magistrat este atât de independent cât alege el să fie”

În primul său discurs în faţa CSM de la instalarea la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis s-a raportat la Justiţie ca la „una din cele trei puteri ale statului”, dar „nu o supraputere”, declarându-se „partener instituţional” al magistraţilor.

În opinia noului preşedinte, „un magistrat este atât de independent cât alege el să fie”, Iohannis arătând că înţelege ca o responsabilitate a sa aceea de a se asigura că „Justiţia va beneficia de liderii potriviţi”, acolo unde numirile îi revin. Preşedintele nu a făcut însă nicio menţiune asupra intenţiilor sale de a clarifica pe termen lung situaţia şefiei DIICOT, asumate interimar după arestarea Alinei Bica. A vorbit, în schimb, la modul general, despre criteriile care ar trebui să însoţească numirile: „promovarea unor judecători şi procurori, pe criterii ce ţin exclusiv de competenţă profesională, experienţă managerială şi integritate, reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente”.

Preşedintele a promis respectarea „liniilor roşii” trasate constituţional „într-un stat laic şi nu religios, civil şi nu militar”, dar le-a cerut şi magistraţilor să sancţioneze „derapajele” politicienilor care „nu s-au ferit să atace independenţa Justiţiei”, în egală măsură cu cele ale colegilor care permit „scurgeri din dosare”. „CSM trebuie să aibă reacţii rapide şi să sancţioneze imediat orice atacuri, ingerinţe, derapaje şi imixtiuni în justiţie, indiferent dacă este vorba despre demnitari de cel mai înalt rang sau despre, de exemplu, un consilier comunal (…) Este de dorit ca CSM-ul şi Inspecţia Judiciară să ia atitudine, potrivit atribuţiilor legale, la modul cel mai serios ori de câte ori apar scurgeri nepermise de informaţii în presă, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare”, a spus Iohannis cerând totodată ca „mijloacele de investigare să fie folosite în condiţii de deplină concordanţă cu Constituţia şi cu reglementările internaţionale şi doar sub controlul unui magistrat judecător”.

Preşedinta Curţii Supreme: “Nu vom negocia independenţa Justiţiei nici de dragul unei paci politice”

Preşedinta Curţii Supreme, Livia Doina Sanciu, pe de altă parte, a menţionat în discursul său că judecătorii pe care îi reprezintă nu vor negocia independenţa Justiţiei.

“Magistratii au inteles ca nu trebuie sa negocieze independenta Justiţiei. Nu vom negocia independenţa Justiţiei nici de dragul unei paci politice. Justiţia nu vrea să fie o super putere. În2014 atacurile la adresa Justiţiei au continuat. S-a incercat decredibilizarea magistraţilor şi activităţii lor. Sub acest aspect că CSM a demonstrat că a devenit o instituţie matură cu toleranţă zero faţă de aceste atacuri. Reforma Justiţiei în această ţară trebuie asumată şi făcută din interiorul sistemului”, a declarat Stanciu .

Cine vrea puterea în CSM

În 2015, CSM va avea un rol esenţial în alegerea unor magistraţi cu funcţii cheie în sistemul judiciar. În primul rând, este vorba de avizarea noului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Funcţia a fost eliberată în urma revocării Alinei Bica, arestată preventiv în dosarul despăgubirilor suspecte de la ANRP.

Primul dosar greu al CSM va fi alegerea unui nou şef al secţiei penale a Curţii Supreme. Mandatul judecătoarei Corina Jîjîie expiră la finalul lunii ianuarie. Secţia penală este cea care administrează unele dintre cele mai importante dosare penale din România.

Tot anul acesta, vor fi numiţi noii şefi ai Inspecţiei Judiciare, adică instituţia care îi verifică şi propune către CSM sacţionarea pe linie profesională a magistraţilor.

Alexandru Şerban are 39 de ani şi o experinetă în magistratură de 16 ani. Şi-a început cariera ca judecător la Judecătoria Ploieşti iar în perioada 2008-2011 a fost vicepreşedinte al Curţii de Apel Braşov. În 2011 a fost ales în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În CV-ul postat pe site-ul CSM mai spune că  în perioada 20 martie 2002 – 31 octombrie 2004 a condus judecătoria Sinaia. Este căsătorit şi are doi copii. Presa a relatat că este pasioant de drumeţiile pe munte iar în 2005 a urcat pe Mont Blanc

 Alexandru Şerban a fost şi unul dintre cei care în 2013 a contestat alegerea în funcţia de preşedinte al CSM a procurorului Oana Hăineală. Principalul contestatar al alegerii Oanei Hăineală în fruntea CSM a fost Horaţiu Dumbravă, fost preşedinte al CSM căruia i s-au alăturat judecătorii Adrian Neacşu, Alexandru Şerban şi Marius Tudose. Pe lângă cei trei, Oana Hăineală a fost contestată şi de către ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.

Alexandru Şerban a mai candidat pentru şefia CSM în 2012 când a pierdut în faţa judecătoarei Alina Ghica.

În proiectul său managerial a pus un accent important pe apărarea reputaţiei profesionale a magistraţilor. „Rapiditatea este de maximă importanţă deoarece hotărârea pe care o adoptă plenul Consiliului în astfel de situaţii, doar prin ea însăşi, nu are o eficienţă deosebită, neimpunând vreo sancţiune efectivă. Soluţia ar fi o reacţie publică imediată a conducerii Consiliului, urmată de sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a efectua verificări, iar aceste verificări să se efectueze cu maximă celeritate”, a menţionat judecătorul în proiectul său

Judecătorul Marius Tudose Badea (42 ani) este membru în consiliu tot din 2011. El a intrat în magistratură în 1995 şi a fost judecător la Judecătoria Slatina, Judecătoria Sectorului 4 şi Judecătoria Sectorului 3. În cadrul acestei ultime instanţe a ocupat funcţia de vicepreşedinte, între 1 octombrie 2000 – 1 noiembrie 2001, şi pe cea de preşedinte, din 1 noiembrie 2001 până în 6 ianuarie 2011.

În proiectul său managerial, judecătorul susţine că doreşte o redesenarea hărţii administrative judiciare, adică desfiinţarea unor parchete sau instanţe cu activitate redusă şi realocarea resurselor către parchetele şi instanţele aglomerate. Magistratul mai anunţă şi că doreşte reluarea discuţiilor în privinţa legilor justiţiei.

Procurorul Bogdan Gabor (39 de ani) şi-a început cariera de magistrat în 1999 în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare. Între 2003 şi 2006 a deţinut funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, ulterior devenind prim-procuror adjunct al acestei instanţe. Din 2007 pana în 2010, Gabor a fost procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Cluj. Apoi, până în 2012, a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, iar din ianuarie 2012 a devenit membru al CSM.

 Care este rolul Consiliului Superior al Magistraturii

CSM este instituţia care guvernează cariera magistraţilor din România. CSM organizează concursurile de ocupare a funcţiilor din sistemul judiciar. CSM avizează magistraţii care ajung să conducă DNA, Curtea Supremă sau Parchetul General. CSM este şi instituţia care apără reputaţia magistraţilor dar şi instituţia care avizează propunerile de reţinere, percheziţie şi arestare a magistraţilor anchetaţi pentru fapte de corupţie.

CSM este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror. Instituţia a fost condusă în 2014 de judecătorul Adrian Bordea, în calitate de preşedinte, şi de procurorul Gheorghe Muscalu, drept vicepreşedinte.

În total, CSM are 19 membri. Nouă judecători şi cinci procurori sunt desemnaţi prin alegeri organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Acestora li se adaugă membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.

La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori.

La şedinţa CSM va participa şi preşedintele Klaus Iohannis. Calitatea de preşedinte îi conferă acestuia dreptul de a participa şi prezida şedinţele CSM. De altfel, a exista o cutumă ca la prima şedinţă a CSM în care se alege preşedintele instituţiei să fie prezent şeful statului. În primul său discurs după câştigarea alegerilor Klaus Iohannis a declarat că va fi un aliat al Justiţiei şi va susţine lupa anticorupţie. Iată ce a declarat preşedintele:

“Fără o Justiţie independentă şi funcţională, o naţiune poate trăi de zece ori un secol, fără să aibă o formă de stat. Fără un stat de drept adevărat şi fără domnia legii, nu putem avea democraţie şi nici separaţia puterilor în stat. Cu o Justiţie eficientă, însă, o naţiune poate face paşi uimitori, ca şi cum ar trăi un secol în zece ani.

Dacă există astăzi un efort asumat şi apreciat în combaterea corupţiei, acesta este meritul a numeroşi factori (diplomaţi, jurnalişti, activişti din societatea civilă), dar, mai ales, este meritul acelor oameni oneşti şi curajoşi din Justiţia română care au dovedit că vocaţia se suprapune cu formaţia şi, în acest fel, lucrurile pot fi schimbate.

Misiunea mea principală este aceea de a ocroti şi sprijini acest demers, precum şi de a încuraja celelalte instituţii ale statului să se angajeze activ şi să coopereze pentru atingerea acestui scop. Preşedintele trebuie să fie nu doar garantul, ci şi cel dintâi promotor al statului de drept”

NOTĂ: Pentru acest text au fost utilizate informaţii din arhiva gandul.info şi mediafax.ro

Sursa: gandul.info