Preşedintele organizaţiei Tinerii DA, Dinu Plîngău: „Încurajăm tinerii să fie mai activi, să rămână acasă şi să lupte” // Interviu

Imagine implicită

Organizaţia de tineret a Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA), Tinerii DA, a fost înfiinţată acum cinci luni şi numără peste 700 de membri.

Preşedintele organizaţiei, Dinu Plîngău, ne-a povestit despre colaborările cu alte partide, planurile pentru anul 2018, dar şi a oferit sfaturi pentru tinerii din Republica Moldova.

În general, de ce a avut nevoie PPDA de o organizaţie de tineret?

În primul rând, un suflu nou. Tinerii sunt cei care au pornit mişcarea protestatară, în baza căreia s-a format şi PPDA. Toţi tinerii care au iniţiat mişcarea protestatară acum sunt în conducerea PPDA, fie-i vorba de vicepreşedintele Liviu Vovc, fie de subsemnatul în organizaţia de tineret. Ceilalţi tineri se regăsesc ca preşedinţi ai organizaţiilor teritoriale. Practic, toate organizaţiile teritoriale la nivel de Chişinău sunt compuse din tinerii care au iniţiat mişcarea protestatară. Ei sunt cei mai activi, au dat dovadă de capacitate, integritate, profesionalism şi intenţii bune, pentru că în perioada ceea să ieşi la proteste din propria iniţiativă şi să dai dovadă de activism civic nu era o chestie uşoară, pentru că era frica, probabil, mai mare decât acum.

Anterior, dvs. aţi fost şi lider al organizaţiei unioniste „Tinerii Moldovei”. Acum v-aţi lăsat de această idee?

Eu nu m-am lăsat niciodată de ideea unionistă. Sunt unionist, asta nu intră în nicio contrazicere cu valorile partidului.

Am decis să merg pe ideea asta mai mult decât pe ideea unionistă, fiindcă ea este imposibil de implementat la momentul actual în Republica Moldova, cu conducerea actuală, în condiţiile în care ai un nivel de încredere asupra vectorului european în scădere drastică. Evident, trebuie de schimbat ceva. Plus, unirea nu se face prin declaraţii sau prin poezii. Unirea este un proces, la fel ca integrarea europeană, pe care trebuie să-l începi de la anumite proiecte. Ceea ce avem noi la momentul de faţă cu România nu putem numi măcar un proces de reunificare a celor două state. Este mai degrabă un oportunism politic declarat în timpul campaniilor electorale de politicienii de pe ambele maluri ale Prutului. Nu există nicio intenţie a politicienilor care într-adevăr sunt cu raiting înalt în ambele state.

La început de decembrie, PAS şi PPDA au devenit parte a familiei Partidului Popular European (PPE). Atunci aţi fost şi dvs. cu vicepreşedintele de la PAS Youth şi spuneaţi că doriţi să deveniţi şi parte a organizaţiei de tineret a PPE. Spuneţi-mi ce v-ar aduce asta şi de ce insistaţi să obţineţi acest statut?

Cum se face politica la noi şi cum se face în Europa se diferă foarte mult. Este vorba de experienţa enormă pe care ne-o pot da colegii noştri. Plus, este un oarecare suport logistic în ceea ce ţine de campaniile preelectorale, expertize, internship-uri, schimburile de experienţă sunt nişte modalităţi în care noi luăm ce-i mai bun de la ei şi invers – pentru că avem şi noi experienţă pe care putem s-o împărtăţim cu colegii noştri din PPE.

Care a fost scopul recentei vizite în România, la şedinţa Biroului Politic al Tineretului Naţional Liberal (TNL)? Despre ce aţi vorbit, pe lângă pregătirile preelectorale, şi de ce aţi mers împreună cu TLDM şi PAS Youth?

În primul rând, asta s-a făcut în contextul aderării noastre la PPE. Deja nu mai suntem partide partenere sau ceva de genul, suntem colegi, marea familie a popular-europenilor. Şi ca şi colegi am fost invitaţi la Biroul Naţional Politic al TNL. Plus, anul acesta este un an important pentru ambele state.

În linii generale, am vorbit despre tineretul de pe ambele maluri, cum putem integra tinerii din Republica Moldova, plecaţi la studii în România, să se integreze în societatea de acolo.

E anul Centenarului, toată lumea se pregăteşte cum poate. Am vorbit inclusiv despre ce proiecte putem face pe ambele maluri în comun cu cei de la PNL.

Tinerii DA vor marca 100 de ani de la Marea Unire?

Exact. Asta ne-am asumat-o la Iaşi. O să avem proiecte comune şi nu mă refer aici la poezii sau ceva sentimental. Evident, şi acestea sunt foarte importante, dar scopul meu, ca preşedinte al organizaţiei de tineret, este să încercăm să aducem un suflu nou în ceea ce ţine inclusiv de partea asta sentimentală, pentru că, da, e bine, dar trebuie să ne gândim şi pragmatic la proiectele comune, infrastructura comună sau orice tip de interacţiune între cetăţenii ambelor maluri este mult mai importantă decât dacă am organiza un recital de poezie undeva în PMAN. De asta noi ne-am asumat câteva proiecte, care vor fi prezentate, cel mai probabil, în luna martie, când o să vină şi preşedintele Ludovic Orban. Acolo deja va fi instituţionalizat juridic Blocul Electoral între PAS şi DA şi vom semna un acord în implementarea unor proiecte mai mari.

Săptămâna trecută aţi înaintat o petiţie la Guvernului prin care cereţi să fie făcută publică lista beneficiarilor fraudei din sistemul bancar. De ce această activitate a realizat-o anume tinerii din PPDA?

A fost o iniţiativă a noastră şi în contextul împlinirii a 3 ani de la data primului protest, dar şi o reacţie simultană la declaraţia premierului Pavel Filip. Noi, tinerii din Platformă, mereu am fost ingenioşi în organizarea evenimentelor de acest fel, iar cel de pe 25 nu a fost o excepţie. A avut efect, am văzut şi declaraţia premierului, şi celelalte declaraţii care au fost făcute ulterior.

Totodată, noi cel mai mult o să avem de plătit din urma jafului secolului. Dacă luăm 25 de ani, contribuţia noastră va fi cea mai mare. Şi de asta depinde şi viitorul nostru. Pentru că datoria te sărăceşte şi noi, dacă vrem să trăim în acest stat, suntem afectaţi cel mai mult: pensii şi salarii mai mici, nu se investeşte în infrastructură, în proiecte. De asta, tinerii ar trebui cel mai mult să conştientizeze faptul cât de mult îi afectează pe ei criza din Republica Moldova.

În al doilea rând, vrem să încurajăm tinerii să fie mai activi, să nu plece, dar să rămână acasă şi să lupte.

Colaboraţi cu PAS Youth, dar vă vedem mai mult în vizitele din afara ţării. La nivel naţional aveţi nişte proiecte comune, vă implicaţi, vă ajutaţi reciproc? Şi cum anume?

Sigur. Noi suntem într-o permanenţă comunicare, eu mai mult cu Dan Perciun. Încercăm să unim echipele, să vedem unde să ne axăm forţele ca să adunăm mai multă lume în jurul nostru. Dacă noi suntem mai buni la Bălţi, Cahul, Nord, Sud şi ei sunt mai buni la Chişinău, haideţi să unim forţele. Dar până atunci trebuie să încercăm să integrăm echipele din ambele partide ca să facem lucruri mai mari până la alegeri. Am discutat să avem proiecte, iniţiative politice de tineret comune. Cred că sunt de acord şi colegii mei de la PAS, efectul iniţiativelor propuse va fi mult mai mare, dacă o să mergem împreună, inclusiv folosind toate căile de promovare. Deseori, pe lângă toată media care difuzează ştiri zilnice nu despre tineret, e greu să ieşi cu o iniţiativă de tineret foarte bună şi ea să fie auzită.

Şi cu cei din TLDM tot colaboraţi?

Eu am o comunicare cu Roman Cernelea, care este un fel de secretar şi înlocuieşte funcţia de preşedinte, că ei la momentul actual nu au conturat prea bine organizaţia lor de tineret. Dacă vă referiţi la bloc sau ceva de genul unei iniţiative mai mari, evident că putem să discutăm oricând, dar deocamdată discut mai des cu Dan Perciun. Evident, vrem blocul să fie o chestie care să atragă cât mai multe forţe politice sau oameni din afara politicului ca să susţină, fie să candideze în viitorul bloc.

Apropo, Traian Băsescu a declarat că PUN ar fi dispus să facă alianţă cu PPDA şi PAS după alegerile parlamentare. Tinerii DA cum se uită la o posibilă colaborare cu cei din TUN?

La momentul actual, nu am avut nicio discuţie cu cineva de la PUN. În spaţiul public putem să vorbim multe şi de toate, dar trebuie să vedem ce facem anume, pentru că în contextul în care tu ai numai un candidat pe stânga şi pe de altă parte vin 4-5 candidaţi pro-europeni, evident, voturile o să se disperseze. Uneori prin intenţii, dar nu sunt intenţii bune, sunt intenţii electorale, să le spunem, faci o mare defavoare ideii, chiar şi celei unioniste, pro-europene. Mai ales după ultimele declaraţii, eu am o stimă faţă de preşedintele Băsescu, dar în condiţiile actuale nu este corect să critici vectorul european, pentru că ai 20-30% de unionişti în Republica Moldova, dar pro-europeni sunt mai mulţi. Nu toţi pro-europenii sunt şi unionişti.

Eu am o mare problemă cu domnul Şalaru.

Nu cunosc iniţiativele celor de la PUN, pentru că, dacă şi vrei să faci o acţiune, nu aş vedea o problemă, dar să vină să văd măcar ce activitate au ei: au nişte politici pentru tineret sau nişte politici de educaţie. Dacă merg numai pe ideea „Unirea acum şi gata” e ok, dar nu se face aşa, trebuie numai prin proiecte.

Cu preşedintele PPDA, Andrei Năstase, în ce relaţie sunteţi, cum coordonaţi anumite proiecte, cum colaborează organizaţia de tineret cu cea de seniori? Vi se acceptă iniţiativele?

Avem o comunicare foarte bună, mai ales că şi Andrei Năstase e tânăr şi nu avem nicio problemă de comunicare.

Noi nu am avut iniţiative rele. Dacă am veni într-o zi cu o iniţiativă rea, evident că Biroul va respinge iniţiativa noastră, dar până atunci avem toată încrederea din partea Biroului.

Ce planuri aveţi în viitorul apropiat?

Acum avem principalul scop să aderăm la YEPP. După care, să materializăm proiectele cu colegii noştri de la PAS, deja pe viitor să nu mai avem evenimente separate, dar să mergem împreună, dacă noi avem nişte intenţii de a organiza sau avem un proiect, o iniţiativă, să discutăm cu ei, să luăm o decizie şi să prezentăm evenimentele şi proiectele comun. Asta va ajuta foarte mult ca şi membrii ambelor partide să se integreze.

Este an electoral, cum vă pregătiţi? Ce o să faceţi pentru a ajuta partidul?

Noi ne creăm vizibilitate prin acţiunile noastre, asta-i şi o funcţie de bază a organizaţiei de tineret. Prin energia noastră, inclusiv, avem foarte mulţi tineri capabili să participe în campania electorală, să folosească capacitatea lor cognitivă de a scrie nişte proiecte, nişte iniţiative, pentru că asta-i foarte important pentru un partid – să aibă o idee, un plan de ţară.

Spre exemplu, noi discutăm la organizaţia de tineret despre un proiect, Moldova 2020, şi discuţiile referitor la planurile de ţară sunt foarte în vogă şi trebuie să dăm exemplu pentru organizaţia de seniori şi dacă o să putem noi să facem mai repede integrarea celor două formaţiuni, eu m-aş bucura foarte mult, pentru asta şi lucrăm.

Evident, încercăm să creăm structuri, să adunăm câţi mai mulţi tineri, am fost în România recent anume cu acest scop. Trebuie să facem tot posibilul ca studenţii noştri să vină de alegeri acasă, pentru că votul lor acasă ar valora de 50 de ori mai mult decât dacă ar vota în străinătate.

Ce le-aţi transmite tinerilor din Republica Moldova, ce-i îndemnaţi să facă?

Să nu lase mâinile în jos, să muncească, să lupte. Pentru părinţii şi buneii lor, pentru ideea de a se întoarce vreodată acasă. Acesta-i locul nostru, nu-i al lor, al lui Plahotniuc sau Dodon, sau nu ştiu cui, este statul nostru. Bun, rău, trebuie să facem curăţenie aici. Să nu le fie frică să se implice, să se expună, să-şi depăşească fricile.

Uneori, politica este un lucru incorect, murdar, dar este un loc unde poţi într-adevăr să schimbi ceva, pentru că oamenii din Parlament conduc Republica Moldova şi dacă vrei ca ideea ta să fie auzită, trebuie să se adune un grup de oameni, să fiţi mai mulţi şi atunci ideile vor fi promovate şi poate realizate, dacă o să fiţi foarte insistenţi.

Ce le-aţi spune celor care vor să devină membri ai organizaţiei Tinerii DA?

Noi avem cea mai frumoasă şi tare echipă din lume. N-o spun deloc cu sarcasm, avem nişte tineri extraordinari, nişte oameni, pe lângă capacităţile lor de a crea, au o energie, au spirit, la noi niciodată nimeni nu se lasă în primejdie: s-a stricat maşina nu ştiu unde, toţi sărim în ajutor, asta este frumos în echipă, în sinceritatea, în deschiderea asta, practic am devenit o familie. Mai ales că avem 3 ani de activitate împreună până la partid şi am trecut prin greutăţi.

În plus, suntem foarte deschişi la membrii noi. Cu pâine şi sare îi întâmpinăm pe toţi, uşa la sediu tot timpul e deschisă. O să avem degrabă şi sediu, un loc al nostru, unde o să putem să privim un film, să mâncăm nişte popcorn, să discutăm, un cerc de lectură pentru cei care sunt interesaţi de carte, toate domeniile, trebuie să faci activităţi şi în interiorul partidului, nu doar pe cele pe care le arăţi în exterior. Trebuie să faci tot posibilul ca tânărul care a ajuns în organizaţie să iasă cu cunoştinţe noi, pe care i le oferim, ei se pot dezvolta aici şi aceasta-i o misiune foarte importantă pentru noi.

Sursa:jurnal.md