Guvernul a aprobat modificarea contractului de privatizarea a Electrica Muntenia SUD în vederea unui litigiu la Curtea Internaţională de Arbitraj. În 3 decembrie, Curtea Supremă va pronunţa sentinţa în dosarul generic denumit „privatizările strategice”. În acest dosar, cetăţeanul bulgar Stamen Stancev este acuzat că, împreună cu foştii miniştri Nagy Zsolt şi Codruţ Sereş, au viciat în defavoarea statului o serie de privatizări, una dintre ele fiind cea a Electrica Muntenia SUD. Procurorii spun că spionul Stancev a acţionat în favoarea companiei italiene ENEL, care şi-a adjudecat mai apoi filiale de distribuţie a Electrica şi, potrivit unui raport al Curţii de Conturi, nu şi-ar fi respectat angajamentele contractuale. Statul urmează să deschiză o acţiunea de arbitraj la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris pentru cazul Electrica Muntenia SUD şi a solicitat ENEL penalităţi de aproape 900 milioane euro.

Curtea Supremă va decide, în 3 decembrie, dacă foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, împreună cu cetăţeanul bulgar Stamen Stancev, trimis în judecată pentru spionaj, şi alte trei persoane au conspirat pentru a vicia procedurile de privatizare în cazul mai multor privatizări strategice.

În acest dosar, DIICOT spune că Stamen Stancev trafica informaţii confidenţiale din procedurile de privatizare către anumite companii, acestea beneficiind de un avantaj neconcurenţial.

Privatizarea Electrica Muntenia SUD-faza I: O „licitaţie strâmbă” dovedită de DIICOT

În 30 martie 2009, foştii miniştri ai Economiei şi Comunicaţiilor, Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT, alături de alte patru persoane, în dosarul privatizărilor strategice, fiind acuzaţi că au aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional. Cei doi miniştri sunt acuzaţi că au furnizat către terţi informaţii confidenţiale despre privatizările în derulare organizate de Guvern.

Una dintre aceste privatizări este cea a Electrica Muntenia SUD, companie care a intrat în portofoliul ENEL. În dosar, se reţine că Enel a primit informaţii despre ofertele concurenţilor înainte ca Guvernul să anunţe câştigătorul privatizării.

„Cunoscând aceste cifre anterior deschiderii ofertelor, deci în afara cadrului procedural instituit, ENEL Spa. Italia, ca organizaţie internaţională, în favoarea căreia a acţionat Stamen Stantchev, a avut practic posibilitatea de a oferi un preţ maxim. Dincolo de această consecinţă de ordin bănesc, controlul asupra unui domeniu strategic al economiei naţionale, definit în acest sens în mod expres de legislaţia naţională, a fost transferat în mod intenţionat organizaţiei internaţionale prin acţiunea concertată şi directă a oficialilor români, inc. Mucea Mihai Dorinel şi înv. Sereş I.C”, susţin procurorii DIICOT care au instrumentat dosarul

Practic, anchetatorii arată că întreaga procedură de privatizare a fost viciată din cauză că informaţii confidenţiale privind criteriile pe baza cărora va fi desemnat câştigătorul licitaţiei, ofertele de preţ avansate de companiile participante, au fost transmise către Stamen Stantcev, cetăţean bulgar, şi Vadim Benyatov, cetăţean american.

La privatizarea Electrica Muntenia SUD s-au înscris la începutul anului 2006 opt companii. Dintre acestea, cinci urmau să fie selectate, iar una – ENEL – a fost aleasă drept câştigătoare a privatizării.

DIICOT spune că însuşi ministrul Codruţ Sereş a transmis informaţii despre preţurile avansate de competitorii ENEL, destinatarul acestor informaţii fiinde Stamen Stancev, care ulterior a pasat informaţiile către ENEL. „În data de 28.03.2006, învinuitul Sereş I.C. a divulgat (transmis) inc. Stantchev Stamen, informaţii confidenţiale (secret economic, comercial), clasificate „secret de serviciu” privind cifrele reprezentând sumele oferite de firmele selectate pentru achiziţionarea pachetului de acţiuni de 67,5 % din capitalul social al S.C. Muntenia Electrica Sud S.A., societate comercială aflată în proces de privatizare”, se arată în rechizitoriu.

În vederea pronunţării Curţii Supreme, în 3 decembrie, DIICOT a cerut pedepse cu închisoarea cu executare pentru toţi inculpaţii. În acest dosar, statul nu s-a constituit parte civilă şi nici nu a fost solicitată rezilierea contractelor de privatizare. Specialiştii consultaţi de gândul spun că este puţin probabil ca judecătorii să dispună rezilierea contractelor de privatizare, chiar dacă DIICOT spune că acestea au fost viciate.

Privatizarea Electrica Muntenia SUD-faza II: ENEL, acuzată că nu şi-a respectat angajamentele

Compania italiană ENEL a plătit în 2007 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro, aşa cum s-a angajat prin contract. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene, astfel că inspectorii au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.

Analiza Curţii de Conturi arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii, acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”, se arată la capitolul „abateri” al raportului.

Mai departe, la capitolul „responsabili” îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi, acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă ENEL şi-a respectat angajamentele sau nu.

„SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.

În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru a colecta despăgubirile de la ENEL.

ENEL: Contractul de privatizare a fost respectat

În acest caz, ENEL a transmis către Electrica un raport de audit solicitat de compania italiană experţilor de la Ernst&Young. Acest raport de audit susţine că ENEL şi-ar fi respectat angajamentele contractuale. „Raportul de audit cu scop special din data de 29 iunie 2011 întocmit de Ernst&Youg Assurance Service SRL (auditorii SC ENEL Distribuţie Muntenia SA)  confirmă valorile investiţionale în reţeaua de distribuţie a energiei electrice în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2010, în conformitate cu contractul de privatizare încheiat între SC Electrica SA şi ENEL SA în data de 11 iunie 2007”, a arătat ENEL.

Cum vrea Niţă vrea să modifice contractul cu ENEL

Guvernul a aprobat schimbarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia SUD. Mai precis, în contract se va modifica procedura prin care se vor judeca la Curtea de Arbitraj de la Paris. Dacă în cazul filialelor Dobrogea şi Banat litigiile au fost judecate de un singur judecător, în cazul Electrica Muntenia SUD statul vrea ca dosarele să fie judecate de un complet de trei judecători.

Acestă modificare survine tocmai pentru că Electrica a pierdut procedurile de arbitraj în cazul privatizărilor filialelor Electrica Banat şi Dobrogea.

Statul cere ENEL 900 milioane euro

Departamentul pentru Energie arată într-o notă de fundamentare că a transmis notificări de plată pentru penalităţi către ENEL în valoare de peste 830 milioane euro, la care se mai adaugă şi dobânzi aferente de 375 milioane lei, adică aproape 900 milioane euro în total.

Procedura de notificare este prealabilă procedurii de arbitraj de la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Surse guvernamentale au declarat pentru gândul că Electrica urmează să demareze o astfel de procedură şi în cazul privatizării Electria Muntenia SUD.

Sursa: gandul.ro