Republica Moldova este întruchiparea corupţiei şi a haosului, scrie publicaţia americană The Hill. Într-un articol semnat de J. D. Gordon, fost purtător de cuvânt al Pentagonului, se vorbeşte despre efectele negative ale politicii externe a lui Obama, care „a provocat haosul din Europa de Est”.

Autorul se referă şi la situaţia din Ucraina, şi la cea din Balcani, dar mai ales la Republica Moldova, atrăgând atenţia asupra jafului din sectorul bancar, a acuzaţiilor şi suspiciunilor care planează asupra oligarhului Vladimir Plahotniuc în acest caz, dar şi asupra felului în care SUA au reacţionat în legătură cu un caz de corupţie atât de grav.

Atunci când cei mai mulţi americani se gândesc la politica externă a lui Barack Obama, în minte le vin termenii Benghazi, Primăvara Arabă, Statul Islamic, apropierea de Cuba sau butonul Re-set pentru Rusia. Or, acestea nu sunt unicele eşecuri jenante ale actualului lider de la Casa Albă.

Influenţa globală a lui Obama sau lipsa acesteia, de asemenea a dus la culmea haosului şi a corupţiei în toată Europa de Est, dăunând intereselor americane. De exemplu, imixtiunea sa în Ucraina nu s-a terminat cu bine. Fosta republică sovietică a fost sfâşiată într-o confruntare dintre Occident şi Rusia, marcată de corupţie, în cea mai mare parte din cauza gazului natural.

De asemenea, politicile sale au fost ineficiente pentru Balcani. În mai multe enclave ale fostei Iugoslavii s-a văzut o explozie a contrabandei cu arme, a traficului de fiinţe umane şi spălări de bani. Acum aceasta este ruta principală pentru cea mai gravă criză a migranţilor din Europa de după cel de Al Doilea Război Mondial.

Totuşi, întruchiparea haosului şi a corupţiei este, probabil, Moldova, o fostă republică sovietică săracă, situată de-a lungul frontierei de vest a Ucrainei. Chiar dacă geografic este departe, Moldova loveşte personal aproape de casă. Asta pentru că o ţară mică de 3,5 milioane de locuitori, cu un PIB-ul anual per capita de aproape 1.850 de dolari, este locul în care s-a născut bunelul meu pe vremea în care ţara se numea Basarabia şi era parte a Imperiului Rus.

În 2014, în timp ce atenţia lumii era concentrată pe „meciul” Ucraina – Rusia, aproximativ 1 miliard de dolari a dispărut din trei bănci de top din Moldova, ceea ce economiştii numesc „jaful bancar al secolului”.

Luând în considerare că întregul PIB al Moldovei în 2015 a fost de 6,5 miliarde de dolari, această cifră este uluitoare. Ar fi ca şi cum mii de miliarde de dolari ar dispărea brusc din bănci din SUA.

Cum s-a întâmplat?

Deşi a existat o serie de mişcări complexe şi concertate, ideea de bază a fost simplă. Lideri moldoveni cu influenţă au înfiinţat companii fantomă în off shore, cărora le-au fost oferite împrumuturi masive, acestea au fost încasate, iar companiile – lichidate. Ca în filmele cu James Bond.

Unii au fost prinşi în flagrant. Fostul prim-ministru Vladimir Filat şi amicul său bancher, Ilan Shor, au fost încarceraţi. Cu toate acestea, reţeaua personajelor dubioase se împleteşte mult mai adânc.

Potrivit experţilor de politică externă de la Washington, cum ar fi The Heritage Foundation şi The Lexington Institute, o figură centrală este oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc – prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat şi, fără îndoială, cel mai influent jucător în politica moldovenească, afaceri şi mass-media.

Cei mai mulţi americani nu ştiu nimic despre Plahotniuc, deşi ar trebui. Şi asta pentru că, în ciuda faptului că este suspectat de legături cu jaful unui miliard de dolari, asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru afaceri europene, Victoria Nuland, s-a întâlnit cu el la Washington D.C. în urmă cu trei luni. Fotografia comună a celor a ajutat la cimentarea puterii sale la întoarcerea acasă.

În mod ironic, după ce Nuland s-a întâlnit cu Plahotniuc, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, John Kirby, a remarcat că ea „a subliniat necesitatea de a lupta împotriva corupţiei, inclusiv în cadrul guvernului”. Cuvinte care au sunat în gol.

Ceea ce provoacă întrebarea relevantă pentru americani: de ce ar trebui să ne pese?

În primul rând, în timp ce oficialii lui Obama se laudă cu privire la promovarea statului de drept, ei menajează oligarhii care sunt responsabili de cele mai grave cazuri de corupţie. Ceea ce încurajează corupţia şi mai mult. Utilizarea selectivă a „nu auzim răul, nu vedem răul, nu vorbim cu răul” este unul dintre motivele pentru care americanii sunt furioşi pe Washington şi explică creşterea lui Donald Trump şi a lui Bernie Sanders ca popularitate.

În al doilea rând, banii care căptuşesc buzunarele unor figuri politice din Europa de Est au venit în parte din buzunarele noastre, a contribuabililor americani. Asta deoarece noi am ajutat cu generozitate la finanţarea FMI. Iar FMI nu numai că a dat Moldovei împrumuturi masive pentru a menţine ţara pe linia de plutire după ce trei bănci majore au intrat în faliment, ci este pregătit să dea alte 179 de milioane de dolari, în ciuda fraudelor bancare şi a abuzurilor.

În al treilea rând, trebuie să păstrăm un ochi aţintit asupra FMI. Casa Albă şi Congresul trebuie să acorde o atenţie mai mare la felul cum şi unde se distribuie fondurile. Bani gratis pentru a înlocui banii furaţi nu ar trebui să fie toleraţi.

Care este soluţia?

În acest caz, anchetatorii din SUA ar trebui să lucreze cu partenerii europeni pentru a sonda rolul lui Plahotniuc şi al acoliţilor săi în colapsul bancar din Moldova. Unul dintre ei, fost partener de afaceri, Veaceslav Platon, este acum într-o închisoare din Ucraina şi ar putea fi extrădat în Moldova, unde ar putea fi redus la tăcere. Noi ar trebui să folosim influenţa noastră diplomatică pentru a ne asigura că nu este extrădat în Moldova, unde viaţa lui ar fi în pericol. Nivelul înalt de corupţie în Ucraina, remarcat în această lună de vicepreşedintele SUA Joe Biden, nu a ajutat în acest caz.

Conducătorii noştri aleşi ar trebui să practice ceea ce predică despre statul de drept şi propagă la nivel universal. Ori asta, ori încetarea prelegerilor despre munca mare pe care o face administraţia Obama în întreaga lume.

J.D. Gordon este comandant în rezervă al Marinei americane şi fost purtător de cuvânt al Pentagonului în perioada 2005-2009 şi fost agent superior de securitate naţională şi consilier pe politică externă.

Sursa:jurnal.md