În cadrul întrunirii din data de 4 noiembrie cu liderii Partidului Socialist din Republica Moldova, preşedintele rus Vladimir Putin a transmis un semnal demult aşteptat la adresa populaţiei găgăuze. Potrivit declaraţiilor lui Dmitri Konstantinov, minoritatea găgăuză a Republicii Moldova va vota la alegerile parlamentare din 30 noiembrie împotriva oricăror candidați care doresc legături mai strânse cu Uniunea Europeană sau Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Declaraţiile lui Konstantinov sunt demne de luat în considerare de către toţi liderii europeni, întrucât este purtătorul de cuvânt al Adunării Populare (legislatură locală) a Găgăuziei, regiune formată din 200.000 de locuitori ce militează pentru autonomia unei limbi turcice în sud-estul Republicii Moldova.

Atât semnalul lui Putin, cât și răspunsul găgăuzilor subliniază că Moscova este mai mult decât dispusă să continue eforturile de a destabiliza Republica Moldova și de a contesta în faţa Occidentului statutul său teritorial actual, lucru din care Chișinăul înțelege pe deplin situaţia sa critică din ultima perioadă. Însă politica dură adoptată de Chişinău faţă de Comrat poate avea şi aspecte negative. Poziția de neclintit a autorităţilor centrale ar putea determina chiar mai mulți membri ai minorității găgăuze de a vota în favoarea Moscovei și a partidelor anti-occidentale.

Mai mult decât atât, ar putea pregăti astfel scena nu numai pentru o eventuală declarație de independență a Găgăuziei faţă de Chișinău, dar chiar să „invite” Rusia în a planifica o intervenţie în cazul în care partidele respective vor pierde în alegeri.

Konstantinov a declarat că conducerea Găgăuziei şi-a manifestat faţă de Chișinău intenţia de a nu suprima voința poporului, iar populația vrea să fie cu Rusia și să adere la Uniunea Vamală. „Acesta este ţelul Partidului Socialist, iar votul găgăuzilor se va îndrepta în direcţia respectivă, în special acum, după vizita dintre preşedintele Putin şi liderii de partid din regiune”, potrivit declaraţiei preşedintelui Parlamentului Local pentru Nezavisimaia Gazeta.

Semnificaţia vizitei lui Putin pentru găgăuzi a reprezentat un semnal capital pentru a merge către Rusia, lucru ce i-a determinat si mai mult pe locuitorii din zonă să voteze în favoarea Moscovei. Mai mult, pentru a avea certitudinea că mesajul a ajuns la toţi locuitorii Găgăuziei, Adunarea Populară a adoptat și distribuit o declarație specială care scoate în evidenţă acest aspect care priveşte vizita lui Putin.

Găgăuzia, din punctul de vedere al Kremlinului, este extrem de utilă mai ales acum, deoarece, spre deosebire de locuitorii din Transnistria, găgăuzii votează în alegerile din Republica Moldova cu reprezentanţi ai regiunii. Iar găgăuzii sunt suporteri de bază ai poziţiilor Moscovei.

În cadrul unui referendum din februarie 2014 desfășurat în rândul găgăuzilor s-a constatat că 98 la sută dintre cei care au votat au fost împotriva continuării integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, iar 92 la sută au sprijinit țara în favoarea aderării la Uniunea Vamală condusă de Moscova.

Analiștii de la Moscova spun că nu este o surpriză faptul că Putin a transmis acest mesaj pentru întreaga regiune. Potrivit unor declaraţii venite din partea Centrului Rus de Cercetări Strategice și de Consultanță Politică, Moscova exploatează pe cât de mult posibil atitudinile pro-rusești, în special în rândul populației din mediul rural. Astfel, demersul lui Putin a „prins rădăcini într-un sol fertil”, rădăcini ce este posibil să crească, după cum intenţionează şi liderul de la Kremlin.
Privind obiectiv lucrurile, doar șase din cele 26 de partide concurente în alegerile viitoare sunt susceptibile de a obține locuri în Parlament. Trei, în schimb (Partidul Democrat, cel Liberal – Democrat și Partidul Liberal), care formează o coaliţie pro-europeană, sunt la un pas de a nu li se permite să fie reprezentate. La polul opus, reacţia Chişinăului faţă de Comrat este destul de vehementă, astfel că deşi votul găgăuzilor va fi orientat în direcţia în care liderii Moscovei doresc, este foarte probabil să fim martorii unei atitudini prompte din partea guvernului central al Republicii Moldova, care va anula aceste decizii. Însă o suprimare a dorinţei găgăuze de autonomie va revolta şi mai mult mica populaţie din regiune, care este supusă unei propagande zilnice în favoarea Moscovei.

Riscuri şi tendinţe de evoluţie

În cazul în care 200.000 găgăuzii se vor simţi din ce în ce mai excluși din sistemul politic al Republicii Moldova, poate reprezenta fitilul unor demonstraţii pentru dezintegrare teritorială, mult aşteptată de către Moscova. Scenariul este asemănător şi în Transnistria, „butoiul de pulbere” al Republicii Moldova către federalizare.
Un astfel de curs al evenimentelor ar putea seta scena pentru tipurile de acțiuni pe care autoritățile ruse le-au demarat în sud-estul Ucrainei, cu sosirea, în primă fază, a „omuleţilor verzi” ce deschid calea pentru o intervenție mai amplă.

Din perspectiva Moscovei, astfel de evoluții ar fi benefice campaniei duse în Ucraina și ar putea reprezenta provocări pentru UE și NATO – tipurile de provocări pe care nicio organizație din Vest în prezent nu pare pregătită să le accepte. Mai mult, susţinerea populaţiei găgăuze ar putea aduce beneficii relaţiilor Moscovei cu Turcia, care este direct legată de vorbitorii de limbă turcică de religie creştin – ortodoxă.

Astfel, semnalul transmis de Putin în ceea ce priveşte Găgăuzia trebuie să fie un semnal de alarmă nu doar pentru Chişinău, ci şi pentru Bucureşti, Bruxelles, Strasbourg și Washington, de asemenea.

Sursa: infoprut.ro