Republica Moldova este o cleptocraţie controlată nu din interiorul guvernului său, dar din sectorul privat, de către oligarhul Vladimir Plahotniuc, se arată într-un studiu al Carnegie Endowment for International Peace, care reprezintă o reţea globală unică de centre de cercetare politică.

Ţării noastre îi este dedicat un capitol aparte cu titlul „Structura corupţiei din Moldova”. „Spre deosebire de situaţia din majoritatea celorlalte ţări foarte corupte, Moldova nu este controlată de un şef de stat. Plahotniuc nu are nicio funcţie guvernamentală, dar din afara instituţiilor oficiale a reuşit să-şi adune structurile guvernamentale fie cu ajutorul acoliţilor săi, fie cu persoane prea slabe pentru a-i pune în pericol schemele”, se spune în studiu.

Potrivit autorilor, „jaful unui miliard de dolari din sistemul bancar a declanşat proteste masive anticorupţie în Moldova, iar o scurgere în presă organizată de confidentul lui Plahotniuc, speakerul Andrian Candu, a primului raport cu privire la acest furt a fost văzută că o mişcare de către reţeaua Plahotniuc pentru a-şi înlătura concurentul, fostul premier Vladimir Filat”.

Elementele de stat care sunt esenţiale pentru operaţiunile de reţea sunt sistemul judiciar, Centrul Naţional Anticorupţie, Inspectoratul Naţional de Investigaţii, Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Banca Naţională şi Comisia Electorală Centrală.

„Personalul din sectorul justiţiei, procurorii şi judecătorii, asigură impunitatea funcţionarilor corupţi prin distrugerea sau abandonarea probelor, aplicarea creanţelor frauduloase ca parte a schemelor de spălare de bani şi blocarea reformelor instituţionale. Centrul Naţional Anticorupţie este o agenţie care păstrează dosare pentru diverşi oficiali şi care îi vizează doar pe cei care se ridică împotriva lui Plahotniuc. Inspectoratul Naţional de Investigaţii, în special Unitatea Crimelor Economice şi Departamentul operaţiuni speciale falsifică dovezi şi colectează informaţii despre potenţialii rivali”, se spune în studiu.

„Agenţiile din subordonarea Ministerului Economiei folosesc controalele fiscale pentru a disciplina, a pune beţe în roate sau a pedepsi întreprinderile concurente. Ministerul Economiei a cerut întreprinderilor de distribuţie a energiei electrice să recurgă la intermediari, fapt care a dus la scumpirea serviciilor. În ceea ce priveşte Banca Naţională, neaplicarea reglementărilor bancare a fost de asemenea critică pentru capacitatea Moldovei de a oferi servicii de spălare de bani”, continuă raportul internaţional.

Experţii străini prezintă şi Comisia Electorală drept unul dintre pilonii reţelei de corupţie din Moldova.

Sursa:jurnal.md