Gradul ridicat de îmbătrânire a populaţiei şi criza demografică care se acutizează de la un an la altul impun reformarea sistemului actual de pensii. Deşi startul acestui proces a fost dat încă în 1998, n-au fost făcute prea multe progrese. Dezbaterile pentru crearea unui sistem de pensii echitabil şi sustenabil au fost reluate anul trecut, iar autorităţile ne promit că până la sfârşitul lui 2014 vor identifica un model de funcţionare a viitorului sistem de asigurări.

La 16 aprilie, la Chişinău s-a discutat experienţa internaţională de reformare a sistemelor de pensii, în cadrul conferinţei internaţionale „Reforma sistemelor de pensii: experienţă internaţională” organizată de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Asociaţia Internaţională a Fondurilor Sociale şi de Pensii. La conferinţă au participat delegaţi din 16 ţări, dar şi ai Asociaţiei Internaţionale pentru Securitate Socială, Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Intrasoft International S.A. Potrivit Ministrului Muncii, Valentina Buliga, scopul reuniunii a fost familiarizarea cu sistemele de pensii ale altor state, pentru a identifica un model ce ar putea fi implementat în Republica Moldova. Dezbateri publice cu privire la reformarea sistemului de pensii au fost lansate la sfârșitul anului trecut, iniţiativa reprezentând un prim pas spre realizarea obiectivului strategic „Sistem de pensii: echitabil şi sustenabil”, stabilit în Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova: Moldova 2020. Acțiunile inițiate au ca prim scop sensibilizarea opiniei publice și pregătirea populației pentru realizarea unor schimbări mai ample și mai profunde.

Vârsta de pensionare nu se va majora în timpul apropiat

Startul procesului de reformare a sistemului de pensii în Republica Moldova a fost dat în anul 1998 prin aprobarea Strategiei reformei sistemului de asigurare cu pensii din Republica Moldova. Măsurile de reformare au prevăzut modificarea vârstei de pensionare (bărbaţi – 65 de ani, femei – 60 de ani), majorarea stagiului de cotizare (până la 35 de ani), anularea condiţiilor avantajoase de pensionare şi stabilirea dependenţei dintre mărimea contribuţiilor de asigurări sociale şi cuantumul pensiei. Însă majorarea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare a fost stopată în 2002, astfel că până în prezent vârsta de pensionare pentru bărbaţi constituie 62 de ani, iar pentru femei – 57 de ani. În acelaşi timp, Stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă constituie pentru bărbaţi – 31,5 ani şi pentru femei – 30 de ani.

Potrivit preşedintelui CNAS, Maria Bortă, angajamentele luate n-au fost îndeplinite: a fost îngheţată vârsta de pensionare, n-au fost eliminate toate înlesnirile. „Ne propunem pe viitor să aducem la final unificarea drepturilor la pensie, pentru ca toţi să aibă aceleaşi condiţii de stabilire a pensiilor. Totodată, în prezent nu sunt discutate proiecte privind majorarea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare. „Nu putem vorbi despre majorarea vârstei de pensionare, chiar dacă speranţa de viaţă a crescut cu peste patru ani. Nu este momentul potrivit, pentru că demografic Republica Moldova astăzi nu ne permite.”, a spus Maria Bortă.

Îmbătrânirea demografică se acutizează

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că raportul dintre populaţia care a depășit vârsta de 60 de ani și numărul total al populației a constituit peste 15 % în anul trecut, comparativ cu 13,6% în anul 2000. Conform practicii internaționale, o populație se consideră „îmbătrânită” atunci când ponderea vârstnicilor depășește 12%. Potrivit scenariilor pesimiste ale prognozelor demografice, către anul 2050 efectivul populaţiei poate să se micşoreze cu până la un milion de locuitori. În paralel cu scăderea natalităţii, populaţia în vârstă aptă de muncă se va diminua, spre anii 2050, cu circa 11-16 p.p. față de valorile actuale, de la 69 % până la 58 % în 2050. Îngrijorător este faptul că acestei evoluții i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste, datorată în mare parte, procesului de îmbătrânire a populației, ceea ce înseamnă că numărul populației din grupele tinere de vârstă se va diminua, în schimb cel din grupele de vârstă înaintată va crește.

Rata de înlocuire şi raportul de dependenţă continuă să scadă

În prezent, rata de înlocuire (raportul dintre pensia medie pentru limită de vârstă și salariul mediu înregistrat în economie), reprezintă puţin peste 27%, pe când Codul European de Securitate Socială stabilește valoarea recomandată a acesteia la 40%. Mai mult decât atât, modelarea sistemului autohton de pensii pe termen lung arată că, în condiţiile actuale de funcţionare a sistemului, rata de înlocuire se va diminua până la 23% peste şase ani şi până la un nivel extrem de mic de 14% în jurul anilor 2040. În acelaşi timp, prestaţiile au un cuantum mic, astfel că valoarea pensiei medii pentru limită de vârstă reprezenta la începutul anului curent 1021 de lei, acoperind doar 77 % din minimul de existență pentru pensionari, estimat la 1327 lei.

Cât priveşte raportul de dependenţă, acesta s-a redus sub 2:1. În prezent, raportul dintre populația activă și pensionarii de toate categoriile este de 1,9:1, iar raportul dintre populația ocupată și pensionari este de 1,8:1. Asta deşi pentru o funcționare stabilă a sistemelor de pensii de tip solidar este necesară menținerea raportului dintre numărul contribuabililor și cel al pensionarilor în jur de 4:1 – 5:1

Soluţia viabilă – fondurile private de pensii

Potrivit unui studiu realizat de Consiliul Naţional pentru Participare, experiența internațională arată că principala măsură sistemică de asigurare a durabilității sistemului de pensii constă în crearea pilonilor II și III. Pilonul II presupune că o parte din contribuțiile plătite sunt direcționate către un sistem bazat pe acumulare. Fondurile respective sunt economisite în conturi individuale ale contribuabililor, investite în instrumente financiare sigure și rambursate la atingerea vârstei de pensionare. Principala dificultate asociată implementării fondurilor cumulative de pensii constă în apariția deficitului de lichidități, cauzat de sustragerea unei părți a resurselor de la sistemul solidar. Prin urmare, această reformă necesită surse suplimentare de finanțare pentru acoperirea deficitului inițial. Impactul unei asemenea reforme denotă asimetria temporală a efectelor. În faza imediat următoare după implementarea pilonului II veniturile BASS se diminuează, însă odată cu atingerea vârstei de pensionare a persoanelor care participă la pilonul II, cheltuielile de la fondul public de pensii încep să descrească.

Cu toate că în 1999 a fost creat cadrul legislativ privind fondurile nestatale de pensii, acestea sunt practic inexistente în Republica Moldova – sunt înregistrate două fonduri private de pensii însă acestea nu desfășoară nici o activitate. Factorii care au determinat această stagnare sunt pe de o parte, lipsa de interes a populaţiei, veniturile mici ce nu permit direcţionarea unei părţi din salariu către aceste fonduri, iar pe de alta – insuficienţa facilităţilor fiscale existente pentru angajatori și persoane fizice care contribuie la aceste fonduri. În același timp, cadrul legislativ aferent desfăşurării activităţii fondurilor private de pensii obligatorii, care corespund pilonului II, nu există.

Valentina Buliga, Ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei:

„Vreau să liniştesc oamenii: nu vom face măsuri radicale care vor priva pe cineva de pensie sau de un drept, dimpotrivă vom face ca acest sistem să fie unul financiar puternic, pensiile să crească, iar tânăra generaţie să fie motivată să plătească contribuţii. Este complicat să aplici un model din altă ţară în Republica Moldova. Sunt sigură că trebuie să ţinem cont de procesele demografice, de structura populaţiei, de situaţia economică şi de sectoarele în care activează preponderent moldovenii. De aceea nu ne grăbim: căutăm, ţinem cont de experienţa altor state pentru a crea în ţara noastră un sistem sigur de pensii.”

„În prezent în Republica Moldova există peste 659 de mii de pensionari, dintre care 496 de mii pentru limita de vârstă.”

sursa: eco.md