În majoritatea cazurilor, proiectele privind schimbarea sistemului electoral într-un stat sunt iniţiate de forţele politice aflate la guvernare şi sunt urmate de interesele liderilor de partid aflaţi în Parlament. Aşa s-a întâmplat în Ucraina, în perioada regimului Ianukovici, şi aşa se întâmplă în Republica Moldova, sub regimul Plahotniuc. Paralela este făcută de Dinu Plângău, membrul Platformei Demnitate şi Adevăr.

„O situaţie similară, când partidele de guvernământ pierd încrederea societăţii şi propun schimbarea regulilor electorale pentru a obţine un scor mai bun, a avut loc în Ucraina în anul 2011 (cu un an înainte de alegerile parlamentare din 2012) şi acelaşi scenariu se repetă în Republica Moldova, când partidul de guvernământ, cotat în sondajele de opinie cu un scor foarte mic, încearcă înaintea scrutinului electoral să obţină o majoritate şi să continuie guvernarea statului, neglijând regulile şi bunele practici în materia electorală”, scrie Dinu Plângău.

Potrivit membrului Platformei DA, analiza comparativă a proceselor politice între Republica Moldova şi Ucraina, state vecine cu probleme ideologice similare ca foste republici sovietice, este cât se poate de oportună.

„Ucraina are o practică de a schimba sistemele electorale o dată la 6-7 ani, în dependenţă de oportunităţile politice a celor care se află la guvernare. De la independenţă, Ucraina a avut opt scrutine parlamentare şi în această perioadă a folosit toate tipurile de sisteme electorale existente (sistemul uninominal, proporţional şi mixt). Cele mai tragice consecinţe pentru societate şi politicul din Ucraina au avut loc în perioada sistemului electoral mixt. La alegerile parlamentare din 1998 şi 2002, 58% şi respectiv 51% din voturi au fost irosite după calcularea rezultatelor alegerilor în baza sistemului mixt, ceea ce demonstrează că guvernarea care a venit în parlament nu reprezintă majoritatea cetăţenilor. Peste 50% din oameni au avut altă preferinţă sau au votat împotriva celor care au format majoritatea, însă în baza sistemului mixt forţele care nu se bucurau de suportul majorităţii populaţiei au format Guvernul”, explică Plângău.

În 2011, guvernarea, în frunte cu Victor Ianukovici, propune schimbarea sistemului electoral din proporţional cu liste închise în unul mixt, cu un an înainte de alegerile parlamentare. Argumentele erau aceleaşi ca şi în Republica Moldova, „deputaţii vor fi mai aproape de popor”, „veţi putea demite deputatul”, „sondajele arată că cetăţenii vor schimbarea sistemului electoral”.

„Opoziţia pro-occidentală, cât şi organizaţiile neguvernamentale se opuneau acestei decizii, invocând aceleaşi argumente pe care le invocă opoziţia din Republica Moldova, „că nu sistemul electoral este vinovat de mersul lucrurilor în ţară”, „că există riscuri majore ca deputaţii să fie cumpăraţi”, „că sistemul electoral trebuie îmbunătăţit şi nu schimbat”. Cea mai sonoră propunere a opoziţiei din Ucraina era ca sistemul proporţional să fie cu liste de partid deschise, exact acelaşi lucru îl cere şi opoziţia din Republica Moldova”, susţine Dinu Plângău.

La fel ca în Republica Moldova, Victor Ianukovici şi guvernarea din Ucraina au elaborat un proiect de lege cu nr. 9265-1 „Cu privire la alegeri” şi l-a trimis spre avizare către Comisia de la Veneţia. Răspunsul Comisiei de la Veneţia şi OSCE/ODIHR-ului a fost unul critic, invocând aceleaşi argumente care se includ în avizul Comisiei de la Veneţia în legătură cu proiectul comun al lui Dodon şi Partidul Democrat. S-a vorbit despre riscurile sporii corupţiei politice, despre lipsa unui consens larg în societate şi scăderea reprezentativităţii populaţiei în viitorul Parlament.

Ianukovici, împreună cu guvernarea din Ucraina au neglijat recomandările Comisiei de la Veneţia şi în pofida tuturor semnalelor alarmante, sistemul electoral a fost schimbat şi în 2012 au avut loc alegeri în Ucraina în baza sistemului electoral mixt.

„Deputaţii NU au devenit mai aproape de popor, iar rezultatele guvernării au cauzat în 2013 un protest de amploare cunoscut sub denumirea de „Maidan”, în urma tentativei lui Ianukovici şi guvernării alese în baza sistemului electoral mixt de a denunţa acordul de asocierea cu UE. În prezent, coaliţia de guvernare din Ucraina propune revenirea la sistemul electoral proporţional cu liste deschise. Experienţa Ucrainei se repetă în RM, unde partidul de guvernământ, în frunte cu un preşedinte pro-rus care nu vor avea majoritatea în Parlamentul RM, încearcă să schimbe sistemul electoral. Intenţia lor este de a distruge toate forţele politice existente ca pe arena social-politică din RM să rămână doar două partide (PSRM-ul şi PDM-ul). Etapa următoare poate fi denunţarea acordului de asociere cu UE şi împingerea RM într-un haos. În condiţiile în care relaţiile externe cu partenerii din occident se vor înrăutăţi dramatic din cauza irosirii banilor contribuabililor europeni şi încălcarea tuturor acordurilor cu UE, unica direcţie a statului furat va fi cea spre Federaţia Rusă”, mai afirmă Dinu Plângău.

„Experienţa Ucrainei a arătat că deputaţii în cazul sistemului electoral mixt, nu vor reprezenta interesele poporului, ci pe cele ale oligarhilor şi că aceştia pot foarte uşor să renunţe la aspiraţiile cetăţenilor, care au fost gata prin sânge să-şi apere identitatea şi valorile”, conchide reprezentantul Platformei Demnitate şi Adevăr.

Sursa:jurnal.md