Alegerile înainte de termen pentru Primăria Chișinăului au venit ca o șansă nesperată pentru o schimbare în Republica Moldova, scrie Vitalie Ciobanu într-un editorial publica pe Revista22.ro.

Vești bune de la Chișinău, unde avem un tur doi între Ion Ceban, de la socialiștii pro-Putin, și Andrei Năstase, candidatul unic al opoziției proeuropene și antioligarhice. Nimeni n-ar fi putut băga mâna în foc că așa se va întâmpla.

Toate sondajele din ultimul timp o dădeau în finală, alături de socialist, pe pretinsa neafiliată Silvia Radu, care i-a luat locul ca interimară fostului primar Dorin Chirtoacă, cercetat într-un dosar penal. Prezența slabă la vot, doar 35,53% (față de 48% la scrutinul din 2015), a dezavantajat opoziția – Chișinăul a fost întotdeauna fieful forțelor proromâne și prooccidentale. Totuși, alegătorii care s-au prezentat la urne au permis ca soarta orașului să se joace în continuare.

La Bălți, unde de asemenea au avut loc duminică alegeri anticipate, a câștigat din primul tur, cu 61,74%, Nicolai Grigorișin, candidatul Partidului Nostru, al fostului edil Renato Usatîi, fugar la Moscova.

O dreaptă premeditat divizată

Și în acest scrutin puterea a făcut totul pentru a submina opoziția. Socialistul Ceban, în schimb, și-a putut desfășura o campanie-mamut: sute de corturi, panouri enorme în tot orașul, o armată de agitatori în stradă. Bairamul de la 9 mai, Ziua Victoriei, cu nemaivăzuta sa scenografie militarist-sovietică de la Chișinău, a contribuit și ea la „afânarea“ sentimentelor prorusești. A fost eliminată oportun din cursă singura concurentă a lui Ceban de pe culoarul rusofil – Regina Apostolova, candidata lui Ilan Șor, bancherul infractor. Motivul eliminării: folosirea în campanie a fondurilor din Federația Rusă, interzisă prin lege. În același timp, justiția lui Plahotniuc n-a văzut și banii vărsați cu sacul dinspre același azimut geopolitic în buzunarele socialiștilor.

Prin contrast, dreapta proeuropeană și proromânească a fost mai divizată ca niciodată. Andrei Năstase, cotat cu prima șansă, a avut doi concurenți declarat unioniști, care i-ar fi putut lua o parte din voturile necesare accederii în turul 2: Valeriu Munteanu de la PL (un „legatar politic“ al lui Dorin Chirtoacă) și Constantin Codreanu de la Partidul Unității Naționale (PUN) al lui Traian Băsescu, a cărui intrare în cursă, la mai mult timp după ce fusese anunțată candidatura lui Andrei Năstase, ca reprezentat al alianței dintre PAS (partidul Maiei Sandu), Platforma DA și PLDM, care încheiaseră un acord și în vederea participării comune la alegerile parlamentare din toamnă, i-a nedumerit pe mulți.

În final, unioniștii declarați au obținut scoruri mici: Munteanu – 3,61%, Codreanu – 4,55%. Alegătorii au întrezărit în alianța partidelor antioligarhice, care trecuse printr-un prim botez al focului la prezidențialele din 2016, o alternativă viabilă, o forță în ascensiune ce merită creditată.

Calcule și strategii pentru turul 2

Simplificarea ecuației electorale facilitează mobilizarea alegătorilor cu simpatii proeuropene, însă oamenii au nevoie de o motivație în plus. Andrei Năstase va trebui să lucreze mai mult cu suburbiile, care au furnizat grosul voturilor necesare pentru victoriile din trecut ale lui Dorin Chirtoacă – or, aici s-au acumulat destule nemulțumiri: localitățile care formează „centura de aur“ a Chișinăului suferă de o infrastructură delabrată, de lipsa unor linii de transport fiabile – promisiuni neonorate de fosta administrație liberală a Capitalei. O altă sarcină va fi mobilizarea tinerilor între 18 și 25 de ani, care practic au lipsit de la scrutinul din 20 mai (doar 5% prezență).

Este de așteptat ca unioniștii de la PL și PUN să facă un apel către alegătorii lor (circa 8%) să-l voteze pe Andrei Năstase, cu care mai devreme refuzaseră să se alieze, cei de la PUN declarând că ar fi preferat-o pe Maia Sandu la Chișinău, însă, de vreme ce ea a făcut „greșeala“ să nu candideze, vor merge separat. Ciudată atitudine: să ai încredere în Maia Sandu, căreia, probabil, îi recunoști niște calități, dar să nu dai credit opțiunii pe care aceasta a făcut-o, evident, cu deplină responsabilitate, pentru Andrei Năstase!

Interesant va fi comportamentul de dinaintea turului 2 al Partidului Democrat. La începutul campaniei, Plahotniuc ceruse dreptei proeuropene să înainteze un candidat unic pe care să-l susțină și guvernarea. Un apel ipocrit, diversionist – pentru opoziție ar fi fost sinucidere curată! În consecință, trustul de presă al oligarhului i-a organizat candidatului PAS-PDA-PLDM adevărate execuții publice. E suficient să cităm aberația, debitată de propagandiștii puterii, că Năstase ar intenționa să închirieze pentru 50 de ani Chișinăul Emiratelor Arabe Unite! (o abjecție echivalentă cu cei 30.000 de sirieni, pe care Maia Sandu i-ar fi primit în Moldova, dacă ar fi câștigat prezidențialele).

Interceptarea ilegală a unei convorbiri telefonice dintre Andrei Năstase și mama sa de la țară, difuzată în ultima zi de campanie, se pare că a fost ticăloșia, insanitatea care i-a scos din casă pe mai mulți indeciși. Totul trebuie să aibă o limită, chiar și în Moldova.

Vitalie Ciobanu/Revista22.ro