Cei 300.000 de etnici români care trăiesc în Timocul sârbesc vor să aibă şi statut oficial de cetăţeni români. Reprezentanţii lor încearcă să schimbe legea şi au cerut deja sprijinul Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti.

În plus, vor să învețe în limba română în zonele în care sunt majoritari. Momentul nu a fost ales întâmplător: Serbia negociază acum condiţiile de aderare la Uniunea Europeană, iar problema minorităţilor este una dintre chestiunile aflate în discuţie.

Niciunul dintre sutele de mii de etnici români care trăiesc în Timoc nu are cetăţenie română. Legislaţia în vigoare acum nu le permite să aibă acest statut pentru că nu locuiesc în zonele care au aparţinut fostelor regiuni româneşti.

Nemulţumiţi de asta, studenţii de acolo au depus o petiţie în Parlamentul de la noi prin care cer modificarea legii.

„Sunt vreo 160 de semnături de etnici români care doresc cetăţenia română, sperăm ca rugămintea lor să urgenteze modificarea cetăţeniei”, spune Alexandru Savic, liderul studenţilor din Timoc.

„Singura şansă ca acest proiect să treacă mai departe este să întrunească voinţa politică a tuturor partidelor parlamentare şi bineînţeles să obţină un aviz favorabil din partea Guvernului României”, declară Viorel Badea, senator.

Românii din Timoc vor însă şi alte drepturi în ţara în care trăiesc. Cel mai important: să aibă cursuri în limba română în şcoli şi universităţi.

În acest moment, copiii românilor din zonă învaţă în 50 de şcoli, dar doar în 9 dintre ele se predă în limba română.

„Sunt probleme care ţin de asigurarea cadrelor calificate pentru a preda ore de cultură şi civilizaţie în limba română”, spune Angel Tîlvăr, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni.

„Nu cerem nimic mai mult decât au sârbii în România. Asta vrem să avem şi noi”, spune Dusan Pîrvulovici, etnic român din Timoc.

Etnicii români din Timoc sunt optimişti şi spun că au şanse mari să îşi câştige drepturile.

„Serbia e în proces de negociere, de aderare cu UE şi în timpul negocierii poţi să pui probleme, drepturile minorităţilor se discută foarte mult. Reprezintă un subiect foarte important”, afirmă Marian Jean Marinescu, eurodeputat membru în comisia de negociere UE – Serbia.

Românii din Serbia trăiesc în două mari regiuni: Voievodina şi Timoc. În Voievodina, etnicii au şcoli, biserici şi ziare în limba română.

La Bucureşti, un proiect legislativ care clarifică statutul de cetăţean român a trecut de Senat şi este în dezbatere în Camera Deputaţilor.

Sursa: digi24.ro