Rusificarea audiovizualului continuă, de Vasile NĂSTASE

Imagine postare

vasile-214x165Presa din dreapta Prutului ne mai demonstrează încă o dată cît de bine intenționată este în raport cu unele chestiuni fundamentale din Basarabia, dar și cît de neinformată și vulnerabilă poate fi inclusiv din cauza unui subiectivism menit să substituie realitatea unei nobile dorințe.

Astfel, într-un material intitulat pompos și impropriu “Românizarea audio-vizualului în Basarabia”,  jurnaliștii de la România liberă nu fac nimic altceva decît să ridice în slăvi o instituție captivă a statului moldovenesc, CCA, aflată în slujba oligarhului Ulinici-Plahotniuc, cel care deține, contrar legii, ca un mogul sadea, monopolul asupra audiovizualului din Republica Moldova, cel care a lichidat, ca un killer de meserie, TVR1 încă pe timpul guvernării comuniste, cel urmărit de Interpol și declarat drept beneficiar al atacurilor raider de către Înalta Curte de Justiție de la Londra, iar, recent, urmărit de justiția română în cadrul unui dosar penal pentru dublă identitate.

Dacă luăm la bani mărunți afirmațiile pompoase din materialul alăturat, observăm că nu există propoziție care să corespundă realității. Să exemplificăm.

“Primul este un proiect al unei Decizii care se referă la faptul că toţi operatorii de cablu din Republica Moldova vor fi obligaţi să retransmită postul naţional de televiziune din România – TVR.”  În realitate, CCA nu poate obliga pe nimeni să includă sau să excludă un post de televiziune în și din portofoliul distribuitorilor de servicii, alias cabliștilor. Mai mult, această obligare nu înseamnă nimic altceva decît o bătaie de joc față de TVR1 care a fost privat de frecvența sa cu acoperire națională, frecvență care-l avantaja să ajungă practic în fiecare casă a cetățenilor moldoveni. Or, datorită condiției economice precare, populația din mediul rural în special, nu-și poate achita facturile la rețeaua locală de televiziune, ceea ce a condus la falimentarea unei părți importante a acestora! În spirit românesc, CCA era obligat să returneze frecvența TVR1 cu acoperire națională, cea care la ora actuală difuzează în draci filme și seriale în limba rusă, de o calitate mai mult decît îndoielnică, și care aparține postului de antiteleviziune, 2 Plus al oligarhului Ulinici -Plahotniuc, adică călăului TVR1, și nu să o lase în continuare pe mîna acestuia!!!

“Actul precizează şi că cel puţin jumătate din totalul posturilor de televiziune din portofoliul operatorilor de cablu vor trebui să fie în limba română.”  Iarăși suntem induși în eroare, deoarece chiar și actualul Cod al audiovizualului prevede ca 80 la sută din emisiuni să fie prezentate în limba de stat, adică română! Să admitem că o asemenea normă nu ar exista. Întrebarea firească este de ce doar jumătate din numărul posturilor de televiziune să emită în limba română, că doar suntem un stat cu o populație autohtonă de peste 70 la sută, de ce nu se respectă barem acest principiu?

“Instituţia care reglementează audioviziualul din Republica Moldova cere imperativ cel puţin un post de televiziune pentru copii în limba română, în pachetul de servicii al operatorilor de cablu, dar şi cel puţin un post muzical în limba română.” Oamenii chiar se îmbată cu apă de ploaie! Despre ce fel de românizare e vorba, cînd posturile de televiziune ale mogulului Plahotniuc, șeful celor de la CCA, sunt în proporție de 90 la sută în limba rusă? Despre ce fel de românizare marca CCA-Plahotniuc e vorba, dacă în această așa-zisă decizie „istorică” a CCA-ului distribuitorii de servicii sunt obligați să includă UN POST TV pentru copii în limba română!? Păi 10-15 vor fi în continuare în limba rusă, fraților de la România liberă! Mă miră faptul cât de neinformați sunt unii jurnaliști de la București pentru care oficializarea limbii române ar fi isprava CC-ului lui Sașa Tănase, nu a sutelor de mii de basarabeni ce au scandat LIMBĂ, ALFABET din toți bojocii, pînă a venit actul de proclamare a Independenței, care – de iure și de facto – a și consfințit limba română drept limbă de stat în R. Moldova. Cu brigada de agitație a lui Plahotniuc de la CCA, însă, lucrurile se alterează în continuare!

Să nu uităm că în decizia “istorică” a vînduților de la CCA e stipulat că operatorii de cablu sunt obligați – auzi! – să includă nu doar un post TV pentru copii în limba română, ci și unul… muzical! Și asta în timp ce serviciile respective chiftesc de posturi difuzate în limba rusă! Asta da realizare, asta da bătaie de joc! Citesc și nu-mi vine a crede cu cîtă ușurință sunt mințiți unii, dedîndu-se la exclamații asurzitoare lipsite de orice temei!

Normal ar fi ca în portofoliul distribuitorilor de servicii să fie inclus un post TV pentru copii în limba rusă și celelalte în română, exact la fel și în cazul stațiilor muzicale! Asta ar însemna normalitate! Și tot normalitate ar însemna ca presa română – acum atingînd cîteva sute de exemplare –  să ajungă la Chișinău măcar în tirajele celei rusești, cotate la milioane de exemplare, la fel ca posturile de radio și televiziune de peste Prut, absente și lăsate cu bună știință și în mod intenționat  în afara spațiului audiovizual! Fără aceste lucruri elementare orice discuție despre proiecte naționale privind reîntregirea  celor două state românești nu costă o ceapă degerată!

“Autorităţile cer operatorilor ca posturile în cauză să fie retransmise, obligatoriu, în coloana sonoră care conţine limba română. Dacă un post de televiziune are mai multe variante de subtitrare, obligatorie va fi subtitrarea în limba română.” Asistăm la o nouă inducere în eroare a cititorilor de pe ambele maluri ale Prutului, pentru că această normă, privind păstrarea coloanei sonore originale și subtitrarea în limba română este o normă prevăzută de Codul audiovizualului, nu o decizie a CCA. Mai mult, Codul stipulează că în cazul filmelor pentru copii acestea sunt dublate în limba română!

“Alt document prezentat, tot la finele anului trecut, de Consiliul Coordonator al Audiovizualului se referă la monitorizarea asupra posturilor de radio din Republica Moldova. Este vorba, în acest caz, de un raport cu privire la calitatea limbii române în programele acestor posturi.” Este adevărat că aspectul calitații limbii române la posturile de radio și de televiziune este unul extrem de grav. Traducerea operelor cinematografice este infectă, realizată de persoane care nu au nimic în comun cu meseria de traducător. Uneori am impresia că de acest lucru se ocupă paznicii de la aceste instituții audiovizuale! Monitorizarea efectuată de CCA a fost una de ochii lumii, ineficientă și lipsită de sens pentru că lucrurile nu doar că nu s-au schimbat în bine, dimpotrivă, s-au agravat! Codul nu prevede sancționarea posturilor de radio și TV pentru calitatea dubioasă sau infectă a traducerilor, a greșelilor de limbă comise de jurnaliști, iar CCA nu a adoptat, în această ordine de idei, nicio decizie, deși era și este în drept să o facă! De ce se procedează astfel? Pentru că CCA este o instituție captivă care are misiunea de a proteja ilegalitățile de orice fel din audiovizual, este o umbrelă protectoare a stațiilor oligarhice pentru care unicul scop este pricopsirea și obținerea unor averi fabuloase din retransmiterea unor posturi străine, 90 la sută rusești!

Milioanele de euro din acest business parazitar și antinațional ajung în conturile grase ale lui Plahotniuc, iar CCA are grijă ca sesizările organizațiilor nonguvernamentale cu privire la încălcările frecvente și grave a legii să fie respinse, permițînd mogulului să scoată profituri din publicitatea obținută în urma măsluirii audienței prin intermediul unui operator de buzunar!

Reluarea acestui material de către agenția Moldpress, dar și de ziarul Timpul, mă întărește în convingerea că este vorba de o campanile impertinentă de spălare a imaginii șifonate a filialei CCA a Partidului Democrat din Moldova în frunte cu oligarhul și mogulul Plahotniuc, campanie ale cărei rădăcini cresc adînc pe malurile fioroase ale Bîcului.

Mai jos vedeți materialul din România Liberă.

România Liberă: Promovarea limbii române a devenit politică de stat în Republica Moldova

Promovarea limbii române a devenit politică de stat în Republica Moldova. Primul semn vine de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului de la Chişinău. Se cere operatorilor de cablu ca posturile în limba română să fie majoritare în pachetul de programe, retransmiterea TVR fiind obligatorie. Realizatorilor de emsiuni de la posturile de radio li se solicită să vorbească corect, din punct de vedere gramatical, graiul românesc.

A trecut doar o lună de la istorica decizie a Curţii Constituţionale, din 5 decembrie 2013, prin care limba română a fost oficializată în Republica Moldova şi iată că autorităţile de dincolo de Prut demonstrează deja că nu vor să se oprească la un simplu formalism. Dovada cea mai clară se găseşte pe site-ul oficial al Consiliului Coordonator al Audiovizualului de la Chişinău. Două documente prezentate acolo definesc intenţia de a promova, prin intermediul posturilor de radio şi televiziune, graiul lui Eminescu pe întreg teritoriul celui de-al doilea stat românesc.

Posturile de televiziune în limba română – majoritare

Primul este un proiect al unei Decizii care se referă la faptul că toţi operatorii de cablu din Republica Moldova vor fi obligaţi să retransmită postul naţional de televiziune din România – TVR. Actul precizează şi că cel puţin jumătate din totalul posturilor de televiziune din portofoliul operatorilor de cablu vor trebui să fie în limba română. Instituţia care reglementează audioviziualul din Republica Moldova cere imperativ cel puţin un post de televiziune pentru copii în limba română, în pachetul de servicii al operatorilor de cablu, dar şi cel puţin un post muzical în limba română. Posturile în limba română trebuie să fie plasate în primele poziţii ale grilei de programe care sunt retransmise de operatorii de cablu. Se mai face referire şi la acele posturi de televiziune care au mai multiple coloane sonore. Autorităţile cer operatorilor ca posturile în cauză să fie retransmise, obligatoriu, în coloana sonoră care conţine limba română. Dacă un post de televiziune are mai multe variante de subtitrare, obligatorie va fi subtitrarea în limba română. Pachetul minim de posturi de televiziune pentru abonaţi trebuie să conţină 20 de programe, în cazul localtităţilor rurale, respectiv 30 de posturi – la oraş.

Monitorizarea posturilor de radio

Alt document prezentat, tot la finele anului trecut, de Consiliul Coordonator al Audiovizualului se referă la monitorizarea asupra posturilor de radio din Republica Moldova. Este vorba, în acest caz, de un raport cu privire la calitatea limbii române în programele acestor posturi. Altfel spus, cum se exprimă, dacă o fac corect gramatical, crainicii posturilor, dar şi realizatorii de programe de divertisment, cât şi moderatorii emisiunilor cu diverse tematici – sociale, politice sau culturale. Monitorizarea posturilor de radio, sub aspect lingvistic, a fost realizată pe parcursul lunii septembrie 2013, în colaborare cu specialişti de la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Ceea ce s-a constatat, remarcă doctorul în filologie Inga Druţă, este că limba română nu e corect vorbită. Se dau şi exemple – „pronunţarea şi accentuarea greşită a unor cuvinte, confuziile semantice şi neadecvările contextuale, diverse dezacorduri gramaticale şi forme eronate”. Cei mai atenţi cu limba română sunt crainicii de ştiri, în timp ce realizatorii emisiunilor de divertisment au mari lacune de exprimare. Problemele vor fi rezolvate, arată Consiliul Coordonator al Audiovizualului, cu sprijinul specialiştilor în lingvistică, organizându-se ateliere „de cultivare a limbii române”, unde vor participa, ca „elevi”, oamenii de radio din Republica Moldova.

sursa: romanialibera.ro