Vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) Svetlana Filincova ar putea deveni principalul figurant în dosarul penal privind abuzul de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a înaintat acesteia un şir de pretenţii legate de manipularea cu dosarele penale, în valoare de milioane de dolari.

Asemenea conflicte la nivelul superior al sistemului judecătoresc au existat şi anterior, însă atunci se prefera ca rufele murdare să nu fie scoase din casă. O plîngere de acest fel a ajuns, în premieră, la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA).

Pe parcursul anului 2014, sistemul judecătoresc din Moldova a fost bulversat periodic de scandaluri legate de corupţie. Astfel, s-a constatat că judecătorii moldoveni au participat activ la spălarea banilor şi au emis peste 50 de verdicte, prin care au legalizat 18,5 miliarde de dolari scoşi din Rusia.

Totodată, procurorul-șef al capitalei, Ion Diacov, a chemat să fie traşi la răspundere judecătorii care acoperă traficul de droguri şi care primesc de la traficanţii de droguri mită în valoare de pînă la 30-50 de mii de euro.

Însă în acest caz, ca şi în multe altele, au figurat doar judecători de rînd, din instanţe inferioare. Figurile-cheie ale sistemului judiciar s-au făcut că plouă şi că nu sînt la curent cu cele întîmplate, ba chiar au venit cu mărturisiri revelatoare. Consiliul Superior al Magistraturii a iniţiat anchete interne şi proceduri disciplinare.

Scandalul izbucnit în interiorul corpului judecătoresc acum cîteva zile se pare că este o premieră, deoarece în joc este pusă cariera şi reputaţia uneia dintre primele persoane din sistemul judiciar – vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Svetlana Filincova, care conduce concomitent şi Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ.

Aici sînt examinate în ultimă instanţă majoritatea litigiilor „cu caracter strategic”, unde în joc sînt puse cereri de milioane sau bunuri nemateriale foarte importante. Asemenea dosare, deseori, nu se limitează la interesul privat a doar unei persoane sau întreprinderi, ci pot avea impact asupra dezvoltării unei ramuri întregi sau să contribuie la redistribuirea pieţei în folosul anumitor actori.

Săptămîna trecută, la Centrul Naţional Anticorupţie a parvenit o cerere semnată de preşedintele CSJ, Victor Micu. El s-a adresat către directorul CNA, Viorel Chetraru, cu solicitarea de a verifica activitatea Svetlanei Filincova, sub aspectul prezenţei semnelor unor infracţiuni ca abuzul de putere sau abuzul de serviciu depăşirea (art. 327 CP) şi excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (art.328 CP).

Potrivit plîngerii depuse, CSJ a deconspirat o schemă a distribuirii ilegale a dosarelor în judecătoriile din Chişinău. În sistemul judiciar funcţionează un program special, creat cu sprijinul financiar al SUA; care distribuie dosarele între judecători, în regim automatizat. Astfel, se reduce factorul de corupţie şi se reduce la minimum posibilitatea ca un dosar să ajungă la un judecător anume.

Însă în cadrul Curţii Supreme de Justiţie a fost elaborată o metodă de înşelare a sistemului automatizat, asigurînd ca un dosar sau altul să ajungă la judecătorii „necesari”. În rezultatul analizei efectuate de către CSJ, în perioada 1 ianuarie – 1 noiembrie 2014 au fost distribuite ilegal cel puţin 22 de dosare.

CSJ o acuză pe Svetlana Filincova de manipulări cu programul de distribuire a dosarelor – acestea sînt rezultatele unei anchete de serviciu. În esenţă, este vorba despre crearea unei reţele de judecători, cărora în CSJ le era încredinţată examinarea anumitor cazuri legate de interese financiare majore.

Potrivit materialelor transmise către CNA, în majoritatea acestor dosare, suma litigiului era de zeci de milioane de dolari. Drept una dintre părţi figurează, întotdeauna, serviciile fiscale, organele vamale, Primăria Chişinău şi alte instituţii publice.

Particularitatea acestei scheme constă în faptul că, în cazul pierderii dosarului, aceste instituţii nu pot contesta verdictul la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Respectiv, decizia CSJ devine finală şi nu poate fi revizuită practic în niciun fel de circumstanţe.

Surse din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie au confirmat pentru NOI.md concluziile invocate în plîngerea preşedintelui CSJ Victor Micu. Potrivit lor, specialiştii acestei instituţii au fost implicaţi în elucidarea încălcărilor procedurii de distribuire a dosarelor. Pe 24 noiembrie a fost primită o cerere din partea CSJ, iar deja pe 17 decembrie a fost dat un răspuns concret privind manipulările cu 22 de dosare în cadrul Curţii Supreme de Justiţie.

Particularitatea acestui scandal constă şi în faptul că asemenea judecători şi conducători ca Svetlana Filincova sînt consideraţi „cartea de vizită” a sistemului judecătoresc. Imaginea şi autoritatea lor pot avea un impact semnificativ asupra imaginii justiţiei în ochii populaţiei, cercurilor de afaceri şi investitorilor străini. Interlocutorii noştri din sistemul judiciar menţionează că vicepreşedintele CSJ are o reputaţie destul de bună în ochii colegilor, în comparaţie cu alţi judecători.

„Putem întotdeauna apela la doamna Filincova pentru explicaţii şi asistenţă în cazurile complicate, ea fiind un specialist foarte competent şi calificat. Noi nu am observat vreo presiune din partea ei la examinarea dosarelor. Nu voi vorbi în numele tuturor, dar personal pentru mine, circumstanţele descrise în scrisoarea Consiliul Superior al Magistraturii au constituit o surpriză”, au menţionat pentru NOI.md surse din cadrul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ.

Pe de altă parte, surse din cadrul corpului judecătoresc au atras atenţia asupra modului de viaţă al vicepreşedintelui CSJ, care s-a schimbat semnificativ după numirea în această funcţie. În declaraţia pe venit ea a indicat două automobile „Toyota”, al căror cost estimativ constituie 300 de mii de lei. Filincova însă a trecut modest cu vederea că mai are şi un Porsche Cayenne din 2012, care costă 612 de mii de lei şi este înregistrat pe numele soţului său, Anatolie Filincov, de profesie avocat. Totodată, recent vicepreşedintele CSJ s-a pricopsit cu o nouă casă de locuit în unul dintre sectoarele capitalei.

În momentul publicării materialului, portalul NOI.md nu a reuşit să ia legătura cu conducerea Curţii Supreme de Justiţie pentru a obţine comentarii oficiale. Însă noi sîntem gata să revenim la această temă, dacă conducătorii acestei instanţe superioare vor dori să se expună pe marginea pretenţiilor invocate.

Între timp, în anturajul conducerii CSJ se vorbeşte despre o veche confruntare dintre clanurile sistemului judiciar, care s-a acutizat în ultimul timp. Sînt utilizate toate mijloacele, inclusiv „artileria grea”, prin publicarea materialelor compromiţătoare şi implicarea organelor de drept.

Informaţia privind plîngerea lui Victor Micu la CNA s-a răspîndit foarte repede în cercurile judecătoreşti, avînd o amplă rezonanţă. Pentru unii, această istorie este destul de bizară, iar alţii sînt miraţi de activitatea bruscă a Consiliului Superior al Magistraturii, care pînă în prezent promova politica struţului.

Majoritatea au o atitudine sceptică faţă de perspectivele acestui dosar. Iată ce cred despre cererea scandaloasă unii membri ai Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova:

Adrian Tăbîrţă: Haideţi să aşteptăm şi să vedem ce acţiuni va întreprinde Centrul Naţional Anticorupţie. Despre rezultate putem vorbi cînd urmărirea penală este iniţiată şi finalizată, dosarul este transmis în judecată şi este emis verdictul. Dar să nu uităm unde trăim şi că este foarte probabil că nu va fi vorba despre nicio urmărire penală, maximum – vor fi emise nişte sancţiuni disciplinare.

Mihai Durnescu: Ceva nu e curat la mijloc, despre aceasta vorbesc un şir de circumstanţe. Posibil că cineva vrea să facă presiuni asupra cuiva. .. În orice caz, această situaţie este destul de bizară.

Vitalie Postolache: M-a mirat faptul că Consiliul Superior al Magistraturii a început să fie activ, comunicînd despre asemenea cazuri la Centrul Naţional Anticorupţie. Este o surpriză plăcută.

Vasile Gantea: Totul este corect. Dar trebuie să ţinem cont de realitatea noastră. Există clanuri, care nu depind de nimeni, învîrt miliarde şi rîd de toţi. Ar fi bine să fie asigurat un proces corect şi supremaţia legii, dar e posibil oare în condiţiile noastre? Este un mare semn de întrebare.

SURSA: NOI.MD