Cele mai importante decizii parlamentare se adoptă noaptea. Să fie ascunse mai bine de camerele de luat vederi sau secretizate când lumea doarme, sau…?

Dacă credeți că formarea coaliției de guvernare a fost constituită cu adevărat pentru prosperitatea poporului, vă greșiți. Acesta a fost un pateu cu umplutură goală ambalată frumos. Cei ce constituie azi majoritatea, au fost mânați de nevoia de a distribui între ei, ceea, ce a mai rămas de împărțit. Dar și sistemul a fost format pe verticală și orizontală numai pentru acest scop. De exemplu cei ce au administrat fraudulos întreprinderile de stat, sau la comandă, să nu fie posibil de atras la răspundere, doar PG, CNA, CC, APP, etc., sunt supuse șefilor politici și execută numai ce le este comod.

În așa fel s-a început realizarea practică a înțelegerilor secrete făcute înainte de semnarea acordului de constituire a coaliției de guvernare. Aceasta ține de împărțirea averii statului între oligarhi. Săptămâna trecută am fost martorii înlăturării președintelui consiliului de administrație de la Banca de Economii.

Pe parcursul lunii iunie și iulie parlamentarii au testat nervii experților economici și comentatorilor politici, a altor mișcări politice care nu sunt prezente în parlament. Au elaborat câteva liste ale întreprinderilor de stat care urmau să fie privatizate în modul cel mai ciudat și secret.

Una din comisiile parlamentare se lăuda precum că cele mai multe proiecte de legi sunt ale sale. Dar când am studiat ce proiecte sunt acolo, atunci am constatat că majoritatea țin de amplificarea acaparării economice a statului. Vorba veche ”De tăceai filozof rămâneai”.

Toate încercările de a obține informație despre întreprinderile care urmau a fi privatizate au eșuat. Atât la Guvern, cât și la Parlament există doar o listă a întreprinderilor care nu sunt pasibile privatizării. Acestea sunt cele, care cer finanțare de la stat și nici o dată nu au generat profituri.

La ultima ședință a Parlamentului, aleșii poporului au stat până târziu după miezul nopții ca să ducă la bun sfârșit cauza de dezbrăcare a statului. Până atunci nu au avut timp s-o facă că trebuiau să se murdărească unii pe alții din cauza neînțelegerilor privind împătrirea între ei a averii statului.

Apropo, Ghimpu a simțit încă dată pe pielea proprie, ce înseamnă să mergi contra regimului oligarhic. Tot în vinerea ceea i s-au tăiat ultimele funii care le mai avea pe la Guvernare. Au fost înlăturați Parlicov și Șoitu din fotoliile sale.

Dar să ne întoarcem la privatizare. La ultima ședință parlamentară, după ce au studiat cu atenție reacțiile experților și opiniei publice, aleșii poporului au decis să mai taie câte ceva din listele întreprinderilor spre privatizare. Însă oricum, chiar și acele întreprinderi, care s-a oferit a fi nepasibile privatizării sunt ascunse și secretizate. Da anume secretizate. Într-un stat cu guvernare democratică totul este transparent, iar în unul ca la noi, la conducere stau persoane cu intenții dubioase, totul se face noaptea ca să nu vadă nimeni, închis și secret ca să ne trezim în față cu fapta.

Prin metoda excluderii am constatat că vor fi supuse privatizării cele mai profitabile întreprinderi așa cum sunt Moldtelecom, Metalferos, Banca de Economii, etc.

La desert au fost lăsate întreprinderile cu toate infrastructurile sale, așa cum sunt Apă-Canal, Moldelectrica, Termocom, CET-rile, Air-Moldova, etc.

Am încercat să găsesc o argumentare economică, financiară și strategică a necesității privatizării întreprinderilor de stat, însă nu am găsit. Mai mult, nici nu există o așa argumentare. Aceasta ne dovedește faptul că procedeele și procedurile de însușire a bunurilor publice, începută în perioada pre-post-sneguristă continuă cu succes și astăzi.

În susținerea privatizării acestor întreprinderi există doar așa o Notă informativă, semnată de actualul ministru al economiei dl Lazăr, la legea privind administrarea și deetalizarea proprietății publice, adoptată anterior de către comuniști în anul 2013 . În această notă nu există nici o explicație, argumentare, concluzie sau alte informații, ce au motiva într-un fel necesitatea privatizării întreprinderilor de stat, care câțiva ani în urmă generau profituri considerabile și alimentau bugetul statului.

Această notă informativă descrie doar cum mai bine să fie asigurat procesul și ordinea de privatizare, procedurile respective, etc.

În viziunea unui expert, dar și a societății democratice o guvernare responsabilă în primul rând face lumină asupra cauzelor de falimentare a întreprinderilor de stat. În acest sens nu există nici o explicație sau analiză relevantă cu concluziile respective prin care să scoată în evidență factorii ce au adus întreprinderile de stat la situația de falimentare sau pre-falimentară. Guvernul înainte de a purcede la privatizare trebuie să explice societății cine se face vinovat de administrarea proastă a acestor întreprinderi, a fost această administrare intenționat sau nu dubioasă. De ce administratorii acestor întreprinderi nu sunt puși sub anchetă penală pentru prejudicii aduse statului în proporții deosebit de mari, din cauza administrării proaste? Nu exclud faptul că acești administratori vor continua să gestioneze aceste întreprinderi după ce vor fi privatizate.

Ca exemplu, așa întreprinderi în Franța sau Germania generează venituri considerabile. În Moldova acestea generează pierderi de miliarde lei, pe când în trecutul apropiat acestea generau venituri considerabile.

Cum pot fi privatizate așa întreprinderi ca Termocom sau Infocom? Acestea nu trebuie privatizate, dar lichidate, deoarece nu au nimic comun cu serviciile publice și generează costuri deosebit de mari neutile. Aceștia sunt niște intermediari prin care se trec banii populației și se sedimentează undeva… Pentru informație, dacă nu ar exista așa intermediari prețul la agentul termic sau alte servicii ar fi mai mic cu aproximativ 20%. Dar dacă s-ar elimina și alte costuri, care nu au nimic cu CET-rile sau Apă-Canal, atunci tarifele la aceste servicii s-ar reduce încă minimum cu 30-35%.

Orice privatizare a întreprinderilor de stat trebuie să genereze reducere ale tarifelor și costurilor serviciilor, dar nu majorări. Însă după cum arată experiența Moldovei acestea vor avea efect de majorare a presiunii financiare asupra populației.

Eu nu exclud necesitatea privatizării unor întreprinderi, însă aceasta trebuie efectuată în mod civilizat și democratic, cu argumentele economico-financiare respective. Nu pur și simplu că trebuie privatizate (furate).

La prima etapă această ”guvernare” trebuia să efectueze o analiză a situației.

Mai apoi să scoată în evidență cauzele neeficienței activităților întreprinderilor de stat.

După aceasta trebuie să fie efectuat un studiu de fezabilitate.

În baza acestora, guvernarea trebuia să elaboreze o strategie de privatizare obiectiv argumentată din toate punctele de vedere, care să fie pe larg discutată de societate, experți și instituții științifice.
Se realizează devizul:
După noi măcar potop.

Sursa: jurnal.md