Martorii care pot face lumină, pot elucida şi lansa piste de investigaţie pe marginea fraudei bancare sunt supuşi intimidării şi influenţaţi de către persoanele care au participat la jaful care a falimentat cele trei bănci. Luând în considerare că atât Republica Moldova, cât şi Uniunea Europeană se confruntă cu o grupare criminală transfrontalieră pe motiv că mijloacele băneşti obţinute ilegal au fost transferate şi spălate prin intermediul băncilor din statele UE, este nevoie de implicarea urgentă a Europol.

Este declaraţia lui Sergiu Sagaidac, fostul şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale, care într-o scrisoare adresată Europol, misiunilor diplomatice de la Chişinău, societăţii civile şi mass-media, solicită implicarea agenţiei de combatere a criminalităţii la nivel european, potrivit jurnal.md.

Fostul angajat al Băncii Sociale îndeamnă partenerii de dezvoltare să condiţioneze acordarea asistenţei financiare Republicii Moldova prin crearea unui grup de anchetă format din procurori anticorupţie, ofiţeri de investigaţie ai CNA asistaţi de procurori ai statelor UE şi experţi OLAF (Oficiul European Antifraudă), Europol cu statut de observatori, prin care să se asigure investigarea deplină şi obiectivă a fraudei bancare.

„În Republica Moldova există o grupare criminală de tip mafiot, care a instituit control asupra instituţiilor statului, grupare ale cărei tentacule ajung în sistemul de justiţie, în sistemul de supraveghere şi control, cât şi în sfera politicului din România. Luând în considerare că atât Republica Moldova, cât şi Uniunea Europeană se confruntă cu o grupare criminală transfrontalieră pe motiv că mijloacele băneşti obţinute ilegal prin fraudare au fost transferate şi spălate prin intermediul băncilor din statele UE, Lituania, Letonia şi Marea Britanie, cât şi o parte transferate în Federaţia Rusă, rugăm Agenţia UE de aplicare a legii EUROPOL să iniţieze o investigaţie internaţională pe motiv că mijloacele băneşti spălate pe teritoriul Uniunii Europene atentează inclusiv la siguranţa însăşi a UE şi cetăţenilor ei, iar mijloacele băneşti spălate pot fi utilizate în diverse scopuri inclusiv pentru comiterea altor infracţiuni inclusiv pe teritoriul UE. La moment vieţile şi sănătatea unor persoane din Republica Moldova care sunt martori pe dosarul fraudei bancare este în pericol fără implicarea Excelenţelor Voastre”, spune Sergiu Sagaidac.

„Ţin să afirm că atât eu – Sergiu Sagaidac, preşedintele Asociaţiei Ofiţerilor de Conformitate şi Prevenirea Spălării Banilor, cât şi alţi membri ai Asociaţiei noastre, inclusiv Sergiu Tofilat, şi nu numai, nu suntem urmăriţi penal şi nu avem dosare penale deschise pe numele noastre, nu am participat la careva infracţiuni, nu consumăm droguri, avem o stare a sănătăţii bună, iar pentru orice eveniment straniu care se va întâmpla cu noi sau cu cei apropiaţi nouă gen: dosar penal, accident, incident, sau deces va fi în responsabilitatea lui Serghei Iaralov, Vladimir Plahotniuc, Ilan Shor, Veaceslav Platon sau anturajului acestor persoane”, adaugă fostul angajat al Băncii Sociale.

În adresarea expediată misiunilor diplomatice, Sergiu Sagaidac prezintă fapte care dovedesc că furtul unui miliard de dolari de la cele trei bănci nu a fost posibil fără acoperirea instituţiilor statului şi a autorităţilor de supraveghere şi control.

„În calitate de fost şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor din cadrul Băncii Sociale, afirm şi declar cu toată responsabilitatea că această fraudă bancară a fost comisă cu participarea directă a foştilor responsabili din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei, iar angajaţii BNM care au participat în cadrul misiunilor de control complex anual şi în cadrul misiunilor de control tematic cunosc circumstanţele comiterii fraudei bancare”, spune Sergiu Sagaidac.

Potrivit lui, în perioada octombrie – noiembrie 2014 a avut loc un şir de plasamente interbancare neperformante şi dubioase ale unor bănci sistemice din Republica Moldova. Or, în condiţii normale astfel de plasamente nu au loc, pe motiv că implică un risc înalt de nerambursare a mijloacelor băneşti – capital împrumutat de la deponenţi.

Astfel, aceste plasamente au dus la o situaţie cu efect de domino, fiind nişte decizii extrem de proaste pentru băncile care au plasat, iar pentru BNM şi Guvern nişte decizii care i-au impus sau le-au oferit un argument de a elibera garanţii de Guvern şi a scoate mijloace băneşti din rezervele valutare ale statului. Un alt aspect, care rămâne neelucidat şi neinvestigat este cine se face responsabil pentru denaturarea şi falsificarea datelor financiare ale băncilor.

În aceeaşi adresare, Sergiu Sagaidac face apel către misiunile diplomatice şi instituţiile financiare internaţionale să condiţioneze acordarea Republicii Moldova oricărei asistenţe financiare cu aprobarea unor legi care să consolideze guvernanţa corporativă în cadrul băncilor şi să asigure independenţa operaţională a funcţiilor de control intern faţă de managementul executiv.

Potrivit lui, partenerii de dezvoltare trebuie să condiţioneze noile programe financiare prin acordarea protecţiei de stat a martorilor în dosarul fraudei bancare: Mihail Gofman, Veaceslav Negruţă, angajaţilor din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei care au participat în cadrul misiunilor de control în cele tre bănci fraudate, angajaţilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, precum şi alţi angajaţi din cadrul băncilor fraudate, inclusiv foşti brokeri care au participat la operaţiunile de cumpărare a acţiunilor băncilor menţionate, numele cărora nu pot fi dezvăluite din motive de siguranţă.

Totodată, Sergiu Sagaidac a adresat un demers către procurorul-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, în care solicită informaţii despre calitatea procesuală a celor 22 de persoane (martor, bănuit, învinuit) şi perioada de timp în care au fost întreprinse măsuri de urmărire penală (audiate, atribuită calitatea procesual-penală).

Sursa:independent.md

adresare

demers