Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a comentat în cadrul unui interviu acordat portalului Anticorupție recentul anunț potrivit căruia UE a blocat sprijinul bugetar acordat țării noastre. Ambasadorul a precizat că această măsură nu este o pedeapsă și că decizia a fost luată în conformitate cu cerințele procedurale. Totodată, șeful Delegației UE și-a exprimat speranța că în scurt timp va fi formată o coaliție de guvernare, iar noul Executiv va ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internațional, fapt care ar permite ca sprijinul bugetar să ajungă în Moldova. În context, diplomatul a spus că nu vede îmbunătățiri în sectorul Justiției. “Rămân multe de făcut pentru a spune că există un progres satisfăcător. Nu există nici o voință politică reală de a reforma acest sector strategic”, a punctat Pirkka Tapiola.

Ce a determinat UE să decidă înghețarea sprijinului bugetar pentru Republica Moldova?

Pirkka Tapiola: În acest context, aș dori să menționez că exprimarea corectă este „punerea în așteptare” a suportului bugetar, și nu „înghețarea”. Haideți să nu dramatizăm. Una din condițiile de disbursare a suportului bugetar acordat de UE este stabilitatea macroeconomică. Ținând cont de faptul că nu exista un guvern care să aprobe modificările bugetare necesare pentru a urma o politică macroeconomică stabilă, că nu este semnat un acord cu FMI și situația critică din sectorul bancar, această condiție nu este, în prezent, îndeplinită de Republica Moldova.

Cum ar putea afecta această decizie cetățenii Republicii Moldova?

Suportul bugetar este acordat de UE pentru a sprijini reformele din sectoarele cheie ale țării. Lipsa acestor resurse ar putea încetini mersul reformelor. Însă, negocieri rapide din partea unui nou guvern cu FMI pot să schimbe situația actuală în timp util.

În ce măsură credeți că acest anunț ar putea responsabiliza liderii politici să formeze cât mai repede o coaliție de guvernare capabilă să negocieze un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional?

Această măsură nu este o pedeapsă, ci o măsură în conformitate cu cerințele procedurale în cadrul suportului bugetar. În același timp, ea oferă un sentiment de urgență. Eu sper foarte mult că se va forma o coaliție de guvernare neîntârziat, pentru a forma un Guvern care va fi capabil să ajungă la un acord cu FMI-ul, atât de necesar pentru stabilitatea macroeconomică a țării. Prin urmare, este necesară, în primul rând, pentru cetățenii Moldovei.

Banii erau prevăzuți pentru reformarea Justiției. Anterior ați lăsat să se înțeleagă că nu ați fi mulțumit de felul în care se desfășoară aceasta. Cât de mult au evoluat lucrurile în ultimele luni?

A treia tranșă a Programului de Suport Bugetar  pentru Justiție, de până la 15 milioane de euro, urma să fie transferată Republicii Moldova în al doilea trimestru al 2015, sub rezerva îndeplinirii unor condiții concrete, ca de exemplu adoptarea unei noi legi cu privire la Procuratură. Din păcate, nu putem încă vorbi despre schimbări calitative în sectorul Justiției: proiectul de lege cu privire la Procuratură încă nu a fost adoptat de Parlament în lectură finală, modificările menite să reformeze Comisia Națională de Integritate nu au fost aprobate de Guvern în luna iunie, procedura de numire a judecătorilor este în continuare ambiguă, corupția în sistemul judiciar nu a fost abordată suficient, deși salariile judecătorilor au fost majorate considerabil. Trebuie să recunosc că am văzut unele îmbunătățiri legate de funcționarea Programului integrat de gestionare a dosarelor, dar rămân multe de făcut în sectorul Justiției, pentru a spune că există un progres satisfăcător. Nu există nici o voință politică reală de a reforma acest sector strategic.

Un grup de judecători în frunte cu Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție, a venit cu un pachet de inițiative legislative, 17 la număr, care, afirmă experți din domeniu, ar da peste cap mersul reformei și necesită sume enorme de bani care nu sunt bugetați. Cum vede UE aceste inițiative? Ar finanța aceste schimbări sistemice?

Într-adevăr, la data de 13 martie a acestui an, în timpul Adunării Generale a Judecătorilor, Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție a venit cu un set de propuneri menite, în opinia sa, să accelereze implementarea reformei sectorului Justiției în Republica Moldova. La  data de 20 mai au fost lansate dezbateri publice pentru a discuta aceste propuneri cu societatea civilă, donatorii internaționali și alte instituții interesate. Societatea civilă a avut o opinie critică față de aceste propuneri. Prin urmare, am ajuns la un acord formal cu Mihai Poalelungi: doar propunerile susținute de majoritatea actorilor vor fi promovate. Aceste propuneri au fost înaintate Ministerului Justiției în cadrul evenimentului public ce a avut loc pe data de 19 iunie. Ministerul Justiției va expertiza aceste propuneri, din perspectiva anticorupție, modul în care acestea se potrivesc cu prevederile Strategiei de reformă a sectorului Justiției și va decide care dintre ele ar trebui să fie promovate în continuare. Permiteți-mi să vă reamintesc că, în prezent Strategia de reformă a sectorului Justiției (2011-2016) este în curs de implementare, Programul de suport bugetar pentru Justiție a Uniunii Europene fiind bazat pe această strategie, toți actorii din sectorul Justiției, inclusiv sistemul judiciar, trebuie să își combine eforturile pentru a pune în aplicare Strategia și a combate corupția endemică în sectorul Justiției. Acest aspect este prioritar. Există asistență suficientă din partea UE pentru sectorul Justiției și nu intenționăm să alocăm mai multe fonduri. Așteptăm să vedem rezultate concrete și schimbări reale.

Acum câteva luni, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au înaintat Guvernului, pe atunci în frunte cu Chiril Gaburici, un set de note de politici. În cele 80 de pagini au fost înserate capitole privind necesitatea combaterii corupției, dar și reformarea mai multor sectoare cum ar fi Justiția sau sistemul bancar. În ce măsură s-a ținut cont de acele recomandări?

Noi nu vedem îmbunătățiri concrete în sectorul Justiției, adoptarea finală a proiectului de lege cu privire la Procuratură este în așteptare, Comisia Națională de Integritate nu a fost reformată, corupția în sistemul judiciar este endemică. De asemenea, în sectorul bancar, recomandările rămân încă să fie abordate. Noi încurajăm Guvernul să urmeze recomandările respective, care includ crearea mecanismelor de monitorizare pentru toate sectoarele.

Vă mulțumim!

sursa: anticorupție.md