Sergiu Sagaidac, fostul şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale, îşi continuă dezvăluirile despre jaful care a avut loc la instituţia financiară.

Acesta susţine că Ilan Shor a ştiut că banca era plină de datorii atunci când a preluat-o. Acest fapt dovedeşte că scopul iniţial a fost de a utiliza Banca Socială pentru a fura din rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei. Totodată, fostul angajat al băncii falimentare a prezentat şi componenţa „centrului de comandă” care ar fi coordonat jaful de la Banca Socială.

„Ilan Shor a cumpărat şi preluat o bancă plină de datorii. Aici apare semnul de întrebare: la ce bun i-a trebuit o bancă plină de datorii? Unicul răspuns logic şi plauzibil: sau a fost dus de nas, cu toate că atunci când au loc achiziţii de bănci şi tranzacţii cu sume exorbitante, iniţial se efectuează un audit extern pentru a afla situaţia reală a băncii (indicatorii de capital, active şi de lichiditate) şi pentru a estima valoarea de piaţă a unei acţiuni; sau s-a dorit din start a utiliza Banca Socială ca instrument/modalitate pentru alte scopuri decât cele de prestare a serviciilor bancare. Nu-i exclus că, din start, scopul propus a fost de a utiliza Banca Socială, care era golită de capital, pentru a doua parte a fraudei – atentarea la rezervele valutare ale ţării”, a menţionat Sergiu Sagaidac.

A doua etapă al jafului, continuă Sergiu Sagaidac, este legată de venirea şi numirea lui Sergiu Albot, un fost angajat al Băncii Naţionale a Moldovei, în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administrare al Băncii Sociale. Acesta este căsătorit cu verişoara lui Ilan Shor. „Acesta a lucrat la BNM şi practic el a fost executorul”, a spus fostul angajat al Băncii Sociale.

Citiţi mai jos mesajul integral al lui Sergiu Sagaidac:

Această destăinuire este făcută cu ajutorul foştilor colegi ai Băncii Sociale, care nu sunt indiferenţi, care nu au fost de acord cu ceea ce s-a întâmplat în Banca Socială, care şi-au pierdut locurile de muncă din cauza fraudei bancare. Urmare a lichidării Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank au rămas fără locuri de muncă 3190 de funcţionari bancari.

Aceste destăinuiri sunt dedicate în onoarea foştilor colegi integri şi de bună-credinţă. Fac apel şi la alţi foşti colegi, dacă au ceva de spus să-mi scrie pe pagina electronică: [email protected] sau prin intermediul paginii de Facebook prin mesaj privat. Anonimatul se asigură.

Referitor la ce s-a întâmplat la Banca Socială, frauda este mai complexă decât s-a crezut iniţial. A constat din două etape.

I ETAPĂ:

Un prim aspect ar fi situaţia de până la venirea şi preluarea controlului Băncii Sociale de către cetăţeanul Ilan Shor. Până la venirea lui, Banca Socială a acordat foarte multe credite neperformante de milioane fără nici o garanţie. Practic au fost scoşi toţi banii (tot capitalul) din bancă prin credite frauduloase.

Ilan Shor a cumpărat şi preluat o bancă plină de datorii. Aici apare semnul de întrebare la ce bun i-a trebuit o bancă plină de datorii??? Unicul răspuns logic şi plauzibil: sau a fost dus de nas, cu toate că atunci când au loc achiziţii de bănci şi tranzacţii cu sume exorbitante, iniţial se efectuează un audit extern pentru a afla situaţia reală a băncii (indicatorii de capital, active şi de lichiditate) şi pentru a estima valoarea de piaţă a unei acţiuni; sau s-a dorit din start a utiliza Banca Socială ca instrument/modalitate pentru alte scopuri decât cele de prestare a serviciilor bancare. Nu-i exclus că, din start, scopul propus a fost de a utiliza Banca Socială, care era golită de capital, pentru a doua parte a fraudei – atentarea la rezervele valutare ale ţării.

II ETAPĂ:

A doua etapă este legată de venirea şi numirea lui Sergiu Albot, în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administrare al Băncii Sociale SA (organ executiv), fost angajat al Băncii Naţionale a Moldovei şi „pe care nu ştiu de ce toţi îl trec cu vederea” (citat al fostului coleg).

„Acesta a lucrat la BNM şi practic el a fost executorul”, chiar dacă el îşi dăduse demisia din funcţia de preşedinte şi Natalia Rahuba a fost numită preşedinte interimar şi aprobată de către BNM în calitate de administrator. Până la numirea Nataliei Rahuba, doamna a lucrat în cadrul Băncii Sociale în calitate de şef al Direcţiei Operaţiuni din Centrala Băncii şi se ocupa de creditarea persoanelor juridice, iar banca fiind deja decapitalizată prin credite neperformante, BNM totuşi a aprobat-o în calitate de administrator la poziţia de preşedinte interimar al Consiliului de Administrare (organ executiv) necătând că există cerinţe ale Regulamentului BNM privind exigenţele faţă de administratorii băncii (Hotărârea Consiliului BNM nr.134 din 01.07.2010) care stipulează expres la pct. 4 alin.5) „să nu aibă probe care ar demonstra că a purtat răspundere pentru apariţia problemelor financiare şi administrative la locurile anterioare de muncă, mărturii privind escrocheriile financiare sau evaziunile fiscale.”

Chiar dacă a fost numită Natalia Rahuba în calitate de preşedinte interimar, Sergiu Albot putea fi văzut aproape în fiecare zi la Banca Socială. De altfel, Sergiu Albot fiind căsătorit cu verişoara lui Ilan Shor, care lucrează la compania Dufremol din Holdingul Shor.

Denis Ulanov, avocatul lui Ilan Shor, nemijlocit a fost implicat în frauda bancară, din spusele fostului coleg. Acest Centru de comandă era compus din:

1. şeful Secţiei juridice Lilia Balmoş, mama ei fiind judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, iar soţul procuror şi tatăl procuror;
2. şeful Secţiei conformitate Constantin Lozovanu, General de brigadă în rezervă, care toată viaţa a lucrat anchetator la KGB;
3. Simion Rusu, şeful Serviciului Securitate, General în rezervă, la fel a activat în KGB;
4. plus încă doi colonei de poliţie în rezervă, unul din care activează la moment în cadrul Serviciului Securitate la Moldindconbank.

Toată echipa aceasta raporta zilnic lui Gheorghe Papuc, consilier al preşedintelui Consiliului de Administrare pe aspecte de ordin juridic, „care nu ştiu cum toţi au uitat de dânsul” din spusele fostului coleg.

Referitor la Denis Ulanov acesta a fost angajat avocat al Băncii Sociale, însă acesta venea la bancă din numele lui Shor şi practic pe probleme juridice acesta a rezolvat totul.

„Nu pot să spun că a fost coordonatorul ci că cunoaşte multe şi a fost în această schemă” afirmă fostul coleg. Când spun Centru de comandă mă refer la Banca Socială, aceştia din urmă raportau cum spuneau ei la Holdingul (Shor).

Apropo, persoanele care au semnat şi eliberat credite ulterior au fost angajate la Holdingul Shor (Dufremol, Klassika Force, Klassika Asigurări).

Prin plasarea de depozite interbancare între bănci afiliate BEM, Banca Socială, Unibank, cu nerespectarea expunerii prudenţiale faţă de contrapartidă şi persoane afiliate, Banca Socială în mod miraculos, conform datelor dezvăluite public, peste noapte deveniseră a doua cea mai mare bancă din sistemul bancar după active total, această operaţiune fiind o manipulare a pieţei, pe motiv că realmente Banca Socială ducea o lipsă acută de capital şi lichidităţi, activele acestea existând doar pe hârtie, ne-existând în realitate.

Ulterior, au fost oferite mijloace financiare (capital) din rezerva valutară a statului sub garanţia Guvernului, pentru capitalizarea BEM, a Băncii Sociale şi Unibank, mijloace din care ulterior s-au reîntors plasamentele Moldova-Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank.

Nu este exclus că VEB (Rusia) a cerut restituirea banilor pentru acţiunile procurate la BEM şi atunci, în 2014, o parte din rezerve au fost achitate ruşilor, iar altă parte a ajuns prin buzunarele celor care dirijau procesele.

După ce s-a finalizat cu succes întreg acest proces, a fost anulată tranzacţia de emisiune suplimentară a acţiunilor BEM, re-instaurat controlul statului la BEM şi instituită administrarea specială la BEM, Banca Socială, şi Unibank cu lichidarea ulterioară a acestor 3 bănci.

Sursa:jurnal.md