Uniunea Europeană a ştiut tot timpul despre ce se întâmplă în Republica Moldova, despre influenţa în creştere a oligarhului Vladimir Plahotniuc, însă au preferat să tacă, de teamă că puterea lui Plahotniuc este atât de mare, încât ar putea schimba vectorul extern al Republicii Moldova.

Însă dacă anul trecut în mediul diplomatic străin se vorbea doar în şoaptă despre liderul de facto al PD, acum tot mai mulţi diplomaţi europeni spun că problema Plahotniuc trebuie atacată frontal, susţine analistul politic al Fundaţiei Jamestown, Vladimir Socor.

„Până acum toţi se prefăceau a nu şti, ignorau factorul Plahotniuc. Acum problema Plahotniuc a devenit problema de vârf în discuţii. Toată lumea, în fine, îşi dă seama că avem acest factor şi deja se discută foarte mult, deschis. Am în vedere mediul diplomatic străin, mai ales. Şi anul trecut se discuta mult problema Plahotniuc, doar că în şoaptă. În 2014, când doar se şoptea despre Plahotniuc în mediul diplomatic extern, exista deja o temere că puterea lui creşte în aşa măsură, încât el poate de pe o zi pe alta să schimbe orientarea externă a RM, să schimbe vectorul. Din acest motiv europenii şi americanii nu au trecut la acţiuni contra lui Plahotniuc. Calculul a fost să trecem cu bine semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere, să nu pereclităm „Sfânta Coaliţie”, un adevărat cult, să nu cumva s-o atingem, şi să tăcem despre problema Plahotniuc pentru o vreme măcar”, a declarat Vladimir Socor, în cadrul unei emisiuni la Unimedia.

Analistul a reiterat că momentul de la care au pornit toate relele ulterioare a fost încheierea acordului AIE din decembrie 2010, prin care partidele din alianţă şi-au împărţit între ele toate instituţiile statului. „Partidul condus oficial de Marian Lupu şi neoficial de Vladimir Plahotniuc a cerut mereu avantaje unilaterale, şantajând mereu partenerii de coaliţie că dacă nu primeşte aceste avantaje pur şi simplu trânteşte Guvernul sau provoacă alegeri anticipate. Vreau să explic ce s-a întâmplat atunci şi din ce cauză Uniunea Europeană a închis ochii. În cazul în care Plahotniuc şi-ar fi dus până la capăt şantajul şi ar fi ieşit din Guvern, ar fi trântit Guvernul şi ar fi provocat alegeri anticipate, altă coaliţie era posibilă numai cu participarea Partidului Comuniştilor. UE nu dorea cu niciun chip prezenţa PCRM în Guvern, pentru că ar fi fost foarte greu de obţinut ratificarea Acordului de Asociere”, afirmă Socor.

Potrivit analistului, PLDM ar fi preferat mai dergabă o alianţă cu PCRM decât cu PD, pentru că PCRM nu i-ar fi şantajat în halul în care a făcut-o PD. „Comuniştii erau mai puţin periculoşi decât partidul lui Plahotniuc, comuniştii nu ar fi acaparat statulul, nu aveau nici intenţia, nici mijloacele şi comuniştii erau un partid în declin, iar acest fapt putea fi gestionat abil. Însă acest lucru ar fi compromis cauza integrării europene la Bruxelles. Din acest motiv, diplomaţii europeni au închis ochii la ceea ce făcea partidul lui Plahotniuc în culise”, a explicat analistul.

Totodată, Vladimir Socor a ţinut să precizeze ce are în vedere când îl compară pe Plahotniuc cu o gorilă de 500 de kg. „Asta înseamnă că există un factor uriaş de puternic care nu e luat în considerare de participanţii la o discuţie, pentru că aceştia preferă să nu ştie. Participanţii la discuţie ştiu că există acest factor uriaş în spatele lor, dar de teamă se prefac a nu şti”, a adăugat Socor.

Revenind la subiectul „şoaptelor” din UE, Vladimir Socor a declarat că acum, încet-încet, situaţia a început să se schimbe şi că în mediul diplomatic străin tot mai multe voci spun că „problema Plahotniuc trebuie atacată frontal”.

„Anul acesta, în 2015, aceleaşi şoapte din mediul diplomatic străin deja exprimau ideea că Plahotniuc a devenit prea puternic ca să mai intrăm în conflict cu el şi să riscăm ca el să-şi folosească forţa internă pentru a schimba vectorul extern. Deci şoaptele din 2014 au devenit discuţii normale în 2015, dar nu în contextul că trebuie luate măsuri contra lui, ci în contextul să fim foarte prudenţi, nu cumva să riscăm ca el să întoarcă vectorul ţării. Cred că ideea începe totuşi acum să se schimbe. Din ce în ce mai mulţi diplomaţi europeni sunt de părere că prolema Plahotniuc trebuie atacată frontal şi că dacă sistemul de drept din interiorul RM nu are capacitatea de a-i veni de hac, este nevoie de o acţiune pe planul ocrotirii legii internaţionale. Acest lucru ar presupune o investigaţie în averile lui Plahotniuc, care este originea acestor averi şi unde le ţine, fiindcă e clar că el nu investeşte în RM”, a conchis analistul politic de la Fundaţia Jamestown.
Sursa:jurnal.md