Republica Moldova nu duce lipsă de asistenţă în sectorul justiţiei din partea Uniunii Europene, ci de voinţă politică pentru a implementa reformele. Declaraţia îi aparţine şefului Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, şi a fost făcută în cadrul unui interviu pentru Radio Moldova.

„Multe dintre reforme au un caracter teoretic, cum ar fi adoptarea unui pachet de legi sau o decizie conform căreia o anumită reformă urmează să fie realizată. Dar, desigur, dovada budincii vine mâncând-o. Iar dovada reformei este sentimentul oamenilor că au acces la justiţie. Şi e regretabil faptul că implementarea reformei din sectorul justiţiei într-adevăr a încetinit în a doua jumătate a anului 2014, iar acest lucru a afectat atingerea obiectivelor convenite în cadrul programului nostru de suport bugetar pentru sectorul justiţiei”, a specificat Tapiola.

Cât despre reforma procuraturii, şeful Delegaţiei UE la Chişinău a subliniat că aceasta este o prioritate cheie pentru reformarea justiţiei. „Aici nu am ajuns încă la capătul drumului sau mai bine spus nici nu am început să parcurgem calea către implementarea unei legi care trebuie să fie adoptată”, a precizat Tapiola.

„Avem avizul Comisiei de la Veneţia, care este un aviz tehnic, nu aş putea spune că e pozitiv sau negativ. Deci, care sunt paşii următori? Este important ca toate aceste recomandări să fie acceptate, legea să fie trimisă în Parlament, astfel încât să poată fi adoptată pe parcursul acestei sesiuni parlamentare. Dar, în acelaşi timp, nu veţi avea o procuratură reformată numai prin adoptarea unei noi legi. Rezultatele se vor vedea doar dacă legea este pusă în aplicare. Şi aici voinţa politică este cheia succesului”, a subliniat în context Tapiola.

Un alt aspect pe care oficialul european îl consideră prioritar este lupta cu corupţia, care în opinia acestuia se desfăşoară foarte lent. „Iar multe lucruri realizate deja, de exemplu, sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor, în realitate, nu este implementat foarte bine. Într-un fel, dorim să vedem o legătură mai strânsă între activităţile, într-o mare măsură reuşite, lansate de Ministerul Justiţiei, şi implementarea acestora, adoptarea acestor măsuri în Parlament şi, ulterior, punerea în aplicare a acestor legi. Iar acest lucru necesită voinţă politică. De multe ori, e nevoie de legislaţie secundară şi de alte etape importante – şi cred că aici multe lucruri lasă de dorit”, a precizat Tapiola.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău a afirmat că în realitate lupta cu corupţia este stopată de o combinaţie între lipsa voinţei politice şi un cadru juridic deficitar. „Uneori, lipseşte cadrul normativ secundar, derivat. Acest lucru înseamnă, de exemplu, în cazul pachetului anticorupţie, că deşi aveţi o lege adoptată, dar fără un cadru normativ secundar, această lege nu poate fi aplicată şi astfel nu veţi avea rezultate. Şi urmează întrebarea ce ţine de voinţa politică. Iar aceasta înseamnă implementare, implementare şi încă o dată implementare. Iar legea implementării este de a juca conform regulilor, şi nu cu aceste reguli”, a mai spus Tapiola.

Totodată, ambasadorul UE la Chişinău a ţinut să menţioneze că deşi nivelul teoretic este important, el nu este decisiv. Ceea ce contează cu adevărat, a precizat acesta, este ceea ce simt cetăţenii Republicii Moldova în rezultatului reformării justiţiei. „Simt ei oare că au acces mai bun la justiţie? Simt că au parte de un proces echitabil? Investitorii care vin în această ţară simt că drepturile lor sunt protejate? Dar investitorii locali? Eu discut mult cu investitorii şi, din păcate, aud despre diferite cazuri. Indiciile pe care le vedem nu prea inspiră mult optimism”, a declarat Tapiola.

De asemenea, oficialul european a specificat că implementarea reformei nu se va termina în 2016, chiar dacă se poate bifa realizarea din punct de vedere tehnic a unei sau a altei acţiuni. În opinia lui Pirkka Tapiola, reforma va fi considerată finalizată atunci când cetăţenii Republicii Moldova vor considera că ţara lor are un sistem judecătoresc funcţional şi independent, atunci când Centrul Naţional Anticorupţie şi Comisia Naţională de Integritate vor funcţiona într-un mod similar cu instituţiile din statele membre ale Uniunii Europene, iar procuratura va deveni o instituţie depolitizată şi complet independentă.
Sursa:jurnal.md