Alegerile din Republica Moldova, de pe 30 noiembrie, au fost cât se poate de murdare. Partidele care pledează pentru integrarea în UE au acuzat serviciile secrete ruse de finanţare ilegală a adversarilor. Chiar în ajunul alegerilor, instanţa a interzis participarea unui partid prorus la alegeri pe motiv că a primit bani din străinătate, mişcare pe care susţinătorii partidului cu pricina au numit-o abuz al sistemului judiciar în scopuri politice. După toate probabilităţile ambele afirmaţii sunt adevărate, comentează publicaţia The Economist scrutinul parlamentar din RM.
Publicaţia mai scrie că partidele ce susţin cursul european care au câştigat o majoritate restrânsă în Parlament trebuie să-şi îndeplinească angajamentele prevăzute în Acordul de Asociere cu UE, mai ales în situaţia în care atenţia liderilor UE s-a reconcentrat pe Republica Moldova.

„Guvernul Republicii Moldova nu este fără reformatori cinstiţi, dedicaţi. Însă o mare parte a guvernării este profund putredă. Oligarhii ţării speră că Europa, având în vedere interesul strategic, le va oferi o plimbare uşoară în direcţia integrării. S-ar putea trezi cu efecte inverse. Fără reformele anticorupţie şi fără o îmbunătăţire a nivelului de trai, viitorul Republicii Moldova s-ar putea transforma în cel proclamat pe afişele electorale socialiste: Împreună cu Rusia”, scrie publicaţia.

„Partidele proruse, precum Partidul Socialiştilor, formaţiune care a câştigat cele mai multe voturi, vor să anuleze acordul cu UE şi să se adere la Uniunea Vamală în schimb. Rusia are multe instrumente de presiune în cazul acesta: exporturile moldoveneşti, inclusiv vinul, faptul că o parte impunătoare din forţa de muncă a RM de peste hotare se află anume în Rusia. Totodată, mulţi vorbitori de limbă rusă sunt puternic influenţaţi de televiziunea afiliată Kremlinului şi cred că România îşi doreşte să absoarbă Republica Moldova. În cazul în care problemele Moldovei au o importanţă internaţională, acest lucru este, parţial, din cauza Transnistriei, o regiune separatistă care a fost sub control rusesc de la începutul anilor 1990. Oficialii transnistreni de rang înalt au fost trimişi la începutul conflictului ucrainean pentru a ajuta la zonele separatiste din regiunea Donbas. Oficialii ucraineni, care anterior îşi arătau uşor îngrijorarea cu privire la crima organizată şi traficul din Transnistria, şi-au schimbat tonul. Acum ei spun că Transnistria este o sursă de arme şi se tem că Rusia ar putea folosi Transnistria pentru a deschide un al doilea front de război”, mai scrie The Economist.

Sursa: jurnal.md