Republica Moldova, o ţară mică situată între România şi Ucraina, este cea mai săracă din Europa. Furtul, care s-a întâmplat în noiembrie 2014, a condus la falimentul a trei bănci majore ale ţării, o criză valutară, şi o criză economică accentuată, scrie economist.com.

Veniturile fiscale deja au avut de suferit, dar apoi au început şi problemele politice: toate partidele importante au membri implicaţi în jaf. Acuzaţii de corupţie au fost făcute nu doar asupra politicienilor, dar şi în cazul sistemului judiciar, băncii centrale, băncile comerciale, precum şi serviciului de urmărire penală.

Pe fondul acestor dovezi de corupţie, finanţatorii internaţionali ai Republicii Moldova (UE, FMI, Banca Mondială şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare) au îngheţat sprijinul lor, ceea ce a dus la retragerea unor servicii spitaliceşti, şi probleme iminente pentru plata salariilor guvernamentale.

Săptămâna trecută, Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru un nou prim-ministru, după trei luni de interimat. Finanţarea internaţională va reveni numai atunci când Republica Moldova va curăţa sistemul bancar.

Primul pas ar fi să se asigure că infractorii sunt eliminaţi. Dar acest lucru s-a dovedit a fi dificil într-un sistem în care poliţia, autorităţile de reglementare şi procurorii pot fi bine încurcaţi cu infractorii. Cei din spatele jafului aveau cu siguranţă prieteni în funcţii înalte şi tranzacţiile au fost toate autorizate de către cei care lucrează în cadrul băncilor.

Singurul element de probă de investigaţie a fost raportul Kroll. Acesta arată cu degetul la un grup de acţionari obscuri coordonat de Ilan Shor, un om de afaceri care a fost luat în arest la domiciliu şi apoi, în maniera unei farse, ales primarul unui oraş mare. Această reţea de acţionari a fost manevrată pentru a obţine controlul majoritar al celor trei bănci majore din Republica Moldova pe o perioadă de doi ani, stabilind astfel condiţiile de jaf.

Dar un obstacol major pentru curăţarea băncilor este că autorităţile de reglementare din Republica Moldova nu ştiu cine sunt aceşti acţionari din umbră. Băncile nu trebuie să declare proprietarilor lor la banca centrală din Republica Moldova, o practică care creditorii ţării cer să fie reformată.

În plus, comentatorii din Republica Moldova se îndoiesc de capacitatea instituţiilor de a-i putea da jos pe potenţialii acţionari influenţi. Singura opţiune rămâne investigarea suplimentară şi urmărirea penală în afara Republicii Moldova, în Marea Britanie, a căror companii de drept a permis mai multor persoane juridice implicate în jaf să fie înregistrate ca parteneriate limitate, potrivit raportului Kroll.

Chiar şi acuzaţiile usturătoare împotriva infractorilor puternici ar putea arata elitei moldoveneşti, că acestea nu sunt imune la plata pentru crimele lor. Acest lucru ar ajuta la eradicarea corupţiei, care ţine de dezvoltarea Republicii Moldova.

Sursa:The Economist